Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

1 plus 1 fac 2, care împărțit la 2 face aproape 0,5

Despre venitul gospodăriilor și impozitarea acestora s-a vorbit prea puțin în campania electorală de anul trecut. Modificarea modului de impozitare a veniturilor este inclusă în programul de guvernare, dar o dezbatere reală asupra acestui subiect nu a fost niciodată realizată până acum. Este drept că în campania electorală s-au analizat mai degrabă subiecte de cancan gen Cioloș este fiul lui Soros sau USR-ul este finanțat din banii ocultei mondiale. Așa că abia acum Guvernul României prin ministerul de finanțe ne-a prezentat care este propunerea de impozitare a veniturilor gospodăriilor.

După ce am citit întreg documentul disponibil on-line și care este prezentat drept o variantă de lucru oficială, am decis să verific cât de adevărată este afirmația din campania electorală conform căreia niciun salariat nu va plăti mai mult prin modificarea sistemului de impozitare, ba chiar toată lumea va fi în câștig datorită sistemului de deduceri inclus în noul sistem.

Așadar am luat că referință o gospodărie care are doar doi membri (ex: soț și soție) și trei valori medii ale câștigului lunar pe care cei doi l-ar putea avea. Pentru simplificarea calcului am presupus că cei doi membri ai gospodăriei au salariile identice, iar nivelul acestora este constant pe timpul anului.

Am ales trei valori de referință: 2.000 de lei, 5.000 de lei și 9.000 de lei. Motivația pentru care au fost alese aceste valori este simplă:

  • 2.000 de lei este o sumă ceva mai mică decât actualul salariu mediu net pe economie (sursa: Institutul Național de Statistică), iar această sumă va fi peste câțiva ani mult mai apropiată de salariul minim pe economie dacă se vor implementa creșterile anunțate ale salariului minim.
  • 5.000 de lei este aproximativ salariul mediu brut al unui angajat în sectorul public din România, conform calculelor efectuate de Consiliul fiscal. În măsură în care se va implementa legea salarizării unice propusă de partidul de la guvernare, atunci acest nivel al salariului mediu este de presupus că va crește.
  • 9.000 este sumă aproximativă a unui salariu de 2.000 de Euro, nivel despre care, tot în campania electorală, s-a discutat că ar fi un deziderat pentru cetățenii considerați în clasă de mijloc a societății.

Am făcut presupunerea că cele trei nivele (2.000, 5.000 și 9.000) reprezintă nivelul salariului net, adică exact banii pe care salariatul îi are în cont la sfârșitul unei luni complete de muncă. Tot pentru ușurarea calculelor am considerat că diversele contribuții sociale (pensie, sănătate, șomaj etc) au fost reținute și virate la bugetul consolidat de către angajator, prin urmare acestea nu mai au niciun impact asupra calculelor efectuate.

Cunoscând salariul net a fost relativ ușor de calculat mai întâi salariul brut și imediat impozitul lunar al fiecărui membru al gospodăriei. Cum în exemplul ales sunt doar doi membri ai gospodăriei (și fiecare are același venit lunar) am calculat impozitul lunar al gospodăriei că impozitul unui membru înmulțit cu 2. Mai departe a rezultat impozitul anual că produs dintre impozitul lunar al gospodăriei și numărul de luni – 12. Rezultatele și o parte din calcule sunt în tabelul 1.

Tabel 1 - Impozit cota unică *

Venit net individual lunar - leiVenit brut individual lunar - leiImpozit individual lunar - leiImpozit lunar pe gospodărie - leiImpozit anual pe gospodărie - lei
AB = A / 0,84C = B - AD = C x 2E = D x 12
2.0002.3813817629.144
5.0005.9529521.90522.848
9.00010.7141.7143.42841.136
* tabelul conține 5 coloane. Pentru vizualizare optimă pe mobil este necesară rotirea ecranului

Se observă că la un nivel al salariului net de 2.000 de lei se plătește în prezent un impozit anual de 9.144 de lei pe gospodărie, la un nivel al salariul de 5.000 de lei un impozit de 22.848 de lei și la nivelul salariului de 9.000 de lei un impozit de 41.136 de lei.

Pentru a calcula impozitul pe care îl plătește o gospodărie în sistemul global am urmat pașii din documentul aflat în discuție. Am pornit de la premisa că angajatorul nu va mai reține impozitul pe salariu, ci doar contribuțiile sociale, iar salariatul va primi toată suma cuvenită în cont. Prin urmare sumele de referință sunt 2.381 de lei, 5.952 de lei și 10.714 de lei pentru a efectua un calcul comparabil cu cel de mai sus.

Mai întâi am calculat sumele pe care le câștigă lunar cei doi membri ai gospodăriei adunând venitul celor doi. Mai departe am calculat venitul anual global (Vag) prin înmulțirea venitului cu numărul de 12 luni.

După ce s-a calculat venitul anual global (Vag) am început calculele pentru a determina impozitul datorat. Mai întâi am calculat plafonul neimpozabil (Pn) care este în cazul prezentat 36.000 de lei, sumă care rezultă din înmulțirea cifrei 3 (numărul de membri ai gospodăriei +1) cu 1.000 de lei și cu numărul de 12 luni ale anului. Din suma cumulată pe gospodărie – venitul anual global (Vag) –  se scade plafonul neimpozabil (Pn) și rezultă venitul global ajustat (Vgaj). Rezultatele de până acum sunt prezentate în tabelul 2.

Tabel 2 - Impozit venit gospodărie - partea I *

Venit brut individual lunar - leiVenit brut lunar pe gospodărie - leiVenitul anual global (Vag) - leiPlafonul neimpozabil (Pn) - leiVenitul global ajustat (Vgaj) - lei
AB = A x 2C = B x 12DE = C - D
2.3814.76257.144
36.00021.144
5.95211.904142.848
36.000106.848
10.71421.428
257.136
36.000221.136
* tabelul conține 5 coloane. Pentru vizualizare optimă pe mobil este necesară rotirea ecranului

Din venitul global ajustat (Vgaj) proiectul de impozitare îți permite să faci și alte deduceri pe parcursul unui an fiscal, dar nu mai mari decât plafonul neimpozabil lunar. Pentru exemplu în cauză plafonul neimpozabil lunar este 3.000 de lei și rezultă din împărțirea plafonului neimpozabil (Pn) anual la 12 luni.

Cum fiecare gospodărie are libertatea să deducă oricât pe parcursul unui an între 0 lei și valoarea plafonului neimpozabil lunar, am decis ca în exemplul prezentat să ramific calculele pe două scenarii extreme: în primul scenariu nu se face nicio deducere, iar în al doilea scenariu se deduce întreaga sumă permisă. În urma acestei acțiuni au rezultat două niveluri diferite ale venitului net anual global impozabil (Vnai), câte unul pentru fiecare scenariu de deducere.

La final am calculat impozitul datorat aplicând cota de 10% asupra venitului net anual global impozabil (Vnai), așa cum este prezentată în propunerea de modificare a Codului fiscal. Rezultatele finale sunt în tabelul 3.

Tabel 3 - Impozit venit gospodărie - partea a II-a *

Venit brut individual lunar - leiVenitul global ajustat (Vgaj) - leiDeduceri - leiVenitul net anual global impozabil (Vnai) - leiImpozit anual pe gospodărie - lei
ABCD = B - CE = D x 0,1
2.38121.1443.00018.144
1.814
021.1442.114
5.952106.8483.000103.84810.384
0106.84810.684
10.714221.1363.000218.136
21.813
0221.13622.113
* tabelul conține 5 coloane. Pentru vizualizare optimă pe mobil este necesară rotirea ecranului

Analizând nivelurile impozitelor datorate calculate conform celor două metodologii diferite (cota unică și impozit global) rezultă diferențe foarte mari. Pentru venitul net de 2.000 de lei diferența în valoare absolută variază de la 7.330 de lei la 7.030 de lei, iar suma plătită efectiv reprezintă doar 20%, respectiv 23%, din ce plătește salariatul astăzi când se aplică cota unică. Pentru venitul de 5.000 de lei diferența este în continuare importantă, această variind în valoare absolută de la 12.464 de lei la 12.164 de lei, suma plătită efectiv reprezentând 45%, respectiv 47%. Abia la nivelul salarial de 9.000 de lei impozitul datorat depășește 50% din valoarea actuală – 53% și 54%. Cu toate acestea se înregistrează în continuare o diferență solidă în favoarea contribuabilului,  diferență care variază între 19.323 de lei și 19.023 de lei. Valorile comparate sunt în tabelul 4.

Tabel 4 - Diferențe de impozit *

Venit net individual lunar - leiImpozit anual pe gospodărie (cota unică) - leiImpozit anual pe gospodărie (venit global) - leiDiferența - leiVenit global vs. cota unică - procent
ABCD = B - CE = C / B x 100
2.0009.1441.8147.33020%
2.1147.03023%
5.00022.84810.38412.464
45%
10.68412.164
47%
9.00041.13621.81319.323
53%
22.11319.023
54%
* tabelul conține 5 coloane. Pentru vizualizare optimă pe mobil este necesară rotirea ecranului

În urma calculelor de mai sus se poate enunța o singură concluzie: dacă sistemul de impozitare va rămâne așa cum este acum definit în documentul de lucru de la ministerul finanțelor, atunci mare parte dintre români vor plăti mai puțin impozit decât plătesc acum. Desigur, această situație este una ideală și îmbucurătoare, din moment ce oricare dintre noi dorim să plătim mai puține taxe, dar statul tot trebuie să funcționeze cumva pentru a asigura servicii sociale – educație, sănătate, infrastructură, pază și protecție etc. Iar pentru a asigura aceste servicii este nevoie de bani. Dacă nivelul impozitelor pe care le vom plăti va scădea atunci statul nu va avea decât două soluții: fie mărește alte taxe sau impune tarife pentru efectuatea diverselor servicii, fie se împrumută masiv. Iar oricare dintre aceste soluții nu este dezirabilă, chiar dacă efectul pe termen scurt al acestora este resimțit mai puțin de cetățeni.

Facebook Twitter Plusone Linkedin Email


Articole din categoria Economie:

Categorie Economie

Adresa email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

ATENTIE !!! Toate comentariile sunt moderate.

Vor fi aprobate doar comentariile care se refera strict la tema dezbatuta in cadrul articolului si care nu contin replici rasiste, xenofobe sau jignitoare.
Vor fi respinse automat comentariile care folosesc un limbaj nepotrivit si/sau care contin injurii la adresa autorului articolului original sau la adresa unui autor de comentariu din cele anterioare.