Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

Acciza încrucișată

Într-o economie care își revine – sau încearcă să își revină – după o criză îndelungată ideea măririi taxelor și a impozitelor este una nefericită. Iar dacă cresc taxele pe consum, așa cum este acciza suplimentară pentru produsele petroliere, efectul va fi și mai greu de controlat și poate genera un rezultat total diferit decât cel scontat: scăderea încasărilor la buget. Cu toate acestea atunci când vistieria statului este goală sau aproape goală prima acțiune la care se gândesc guvernanții este să mărească taxele, mai ales din prisma faptului că pe termen scurt efectul poate fi rapid – încasarea banilor necesari în momentul respectiv, dar pe termen lung va conduce la un efect economic contrar pentru că oamenii vor începe să consume mai puțin din respectivul produs sau vor încerca să facă rost de acesta prin căi mai puțin licite, generând evident evaziune fiscală.

De aceea cred că ideea promovată de Guvernul României de a returna o parte din acciza suplimentară încasata la carburanți către marii transportatori are, în opinia mea, și un alt scop, acela de a încerca diminuarea evaziunii fiscale din activitățile de comercializare a produselor petroliere. Desigur, doar dacă ordonanța de urgență care stabilește cadrul general de returnare a accizei poate fi ușor pusă în practică și nu conține articole care vor putea fi interpretate în defavoarea statutului.

Pe de altă parte îi dau dreptate și domnului Președinte Băsescu atunci când afirmă că implementarea unei asemenea măsuri nu poate fi corect gestionată de către stat. Probabil domnul Băsescu se referă la situația întâlnită la returnarea de TVA, acolo unde afaceriștii versați găsesc câteva firme fantomă de la care „cumpără” diverse produse, scăzând în acest fel în mod artificial TVA pe care trebuie să o returneze statului. Așa că dacă mecanismul funcționează pentru TVA de ce nu ar funcționa și pentru facturile la combustibil? Ce i-ar putea determina pe oportuniștii din industria transporturilor să nu „alimenteze” în mod fraudulos de la diverse benzinării obscure care nu au plătit și nici nu vor plăti vreodată suma colectată din accize la stat? Se poate ajunge la situația în care statul va returna acciza unor companii care nici măcar nu au plătit-o vreodată statului, așa cum domnul Băsescu sugerează?

Răspunsul la această întrebare este afirmativ și, dacă statul nu va lua câteva măsuri pentru preîntâmpinarea unor asemenea situații, Guvernul s-ar putea să fie pus într-o poziție total nefavorabilă prin neîncasarea sumelor preconizate din mărirea accizei. Ar putea Guvernul să gândească măsuri pentru diminuarea riscului de fraudă cu returnarea accizei? Desigur, numai că este necesară o voință politică fermă și personal în plus angajat la fisc.

Pentru stat cel mai simplu mod de a verifică că nu returnează ceva ce nu a încasat este verificarea încrucișată a facturilor, atât la cumpărătorul care solicită returnarea accizei cât și la vânzătorul care a reținut-o pentru a o plăti către stat. Dacă se descoperă că factura nu a fost înregistrată contabil de către vânzătorul de produse petroliere atunci cu siguranță nici nu s-a plătit acciza aferentă acesteia. Prin urmare de ce ar returna statul ceva ce nu a încasat? În mod normal nu ar trebui să o facă, dar așa cum scriam mai sus este nevoie de o puternică voință politică pentru a face acest lucru pentru că s-ar putea ca această măsură să deranjeze diverse interese economice. Dar, pe de altă parte, ar fi anormală și situația inversă în care statul returnează o acciză, deși nu a încasat-o niciodată.

Prin urmare ce anume ar trebui să facă statul la returnarea accizei către cumpărător? Să verifice dacă vânzătorul a vărsat acciza colectată la buget, acțiune care poate fi ușor efectuată pentru că vânzătorul plătește direct acciza, nefiind că la TVA un întreg lanț de deducere. Dacă descoperă că acciza a fost vărsată atunci returnează partea cuvenită cumpărătorului. În schimb, dacă descoperă că acciza nu a fost vărsată atunci nu returnează nimic cumpărătorului. Cu siguranță această metodă este drastică și implică preluarea riscului de către cumpărătorul de bună credința, dar sunt sigur că un cumpărător de bună credința nu se va duce a doua oară la o benzinărie la care știe că nu este vărsată la buget acciza colectată. Iar, ca să fie și mai simplu pentru cumpărători, statul ar trebui să facă publică și o listă cu vânzătorii incorecți care nu plătesc statului ceea ce au reținut în numele acestuia.

Sunt convins că metoda prezentată mai sus este una radicală. Dar dacă chiar se dorește eliminarea evaziunii fiscale cu produse petroliere atunci ar trebui luată în considerare și această atitudine. Este posibil să fie afectați într-o oarecare măsură și cumpărătorii de bună credința care vor fi puși în situația să nu primească înapoi acciza dintr-un motiv independent de voința lor, dar sunt absolut convins că o dată ce se va întâmplă acest lucru cumpărătorii vor fi mult mai atenți de la cine cumpără motorină și ce acte le sunt emise.

Facebook Twitter Plusone Linkedin Email


Articole din categoria Economie:

Categorie Economie

Adresa email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

ATENTIE !!! Toate comentariile sunt moderate.

Vor fi aprobate doar comentariile care se refera strict la tema dezbatuta in cadrul articolului si care nu contin replici rasiste, xenofobe sau jignitoare.
Vor fi respinse automat comentariile care folosesc un limbaj nepotrivit si/sau care contin injurii la adresa autorului articolului original sau la adresa unui autor de comentariu din cele anterioare.