Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

Faliment (II)

Am scris în prima parte din acest articol despre hotărârea guvernului de a folosi banii împrumutaţi de la FMI pentru acoperirea deficitului bugetar. O asemenea decizie a fost luată sub presiunea lipsei de lichidităţi la buget, deci este necesară o regândire a costurilor şi atragerea de noi venituri la buget. În aceste condiţii ce ar trebui să facă guvernul şi nu poate să facă sau nu vrea să facă? Cel mai important lucru este să înceapă să se comporte ca un guvern de timp de criză şi nu ca un guvern de explozie economică! Este evident că responsabilitatea tuturor acţiunilor cade asupra actualului executiv şi că acesta trebuie să îşi asume acest rol în practică şi nu numai la televizor!

Sperietoarea oricărui guvern este adoptarea de măsuri nepopulare (ex: măriri de taxe, scăderi de salarii, diminuări ale pensiilor). Pe timp de creştere economică se pot ocoli asemenea decizii prin diverse metode: rostogolirea cheltuielilor către exerciţiul financiar următor, împrumuturi din piaţă pentru a acoperi cheltuieli curente sau prin colectarea mai bună a taxelor, dar este clar pentru toată lumea că aceste măsuri nu mai pot fi adoptate şi pe timp de recesiune. Mai mult decât atât, rostogolirea cheltuielilor de la un an la altul fără o perspectivă clară asupra momentului când vor există fonduri suficiente pentru plata întregului bulgăre duce direct la colaps economic!

În ceea ce priveşte colectarea mai bună a taxelor guvernul nu prea are ce face din moment ce taxele nu sunt colectate nu pentru că nu vor contribuabilii ci pentru că unii dintre aceştia nu au de unde să plătească, iar alţii sunt deja în faliment! Desigur există şi situaţii în care unii dintre contribuabili nu plătesc pentru că aşa s-au obişnuit, din moment ce statul nu a făcut nimic până acum să îi execute silit. O parte însemnată dintre aceşti debitori nu vor fi executaţi pentru ca au fost, sunt şi vor fi în continuare membri cotizanţi la eternele campanii electorale. O altă parte însemnată nu vor fi executaţi pentru ca forţarea respectivelor întreprinderi să plătească restanţele la buget le-ar putea determina falimentul. Iar guvernul nu doreşte să gestioneze în acest moment şi alte închideri de companii cu şomerii şi tulburările sociale aferente.

Mai nou guvernul Boc a hotărât că trebuie să reducă cheltuielile prin concedierea unui număr de funcţionari publici. Pe de o parte această măsură ajută bugetul scăzând presiunea salarială exercitată asupra lui. Pe de altă parte noii şomeri vor beneficia de ajutor de şomaj şi de alte forme de susţinere socială. De unde vor proveni banii necesari pentru aceste măsuri? Evident că tot de la buget…

Tot în această ordine de idei, viitorilor şomeri le va fi greu – nu dificil! – să îşi găsească repede un alt loc de muncă luând în calcul faptul că recesiunea se manifestă la nivelul întregii economii. Considerând că aceştia vor fi precauţi atunci cel mai probabil îşi vor raţionaliza consumul. Iar un consum mai mic afectează iarăşi economia în asamblu pentru că nu se mai produc bunuri şi servicii neexistând cerere pentru ele.

În prezent se preconizează că mare parte dintre cei disponibilizaţi vor fi funcţionari de rând a căror venituri nu sunt mari. Adunând aceste salarii mici probabil se va realiză o economie bugetară. Dar oare nu este mai înţelept să fie disponibilizaţi şi aceia care au salarii extraordinar de mari în comparaţie cu media bugetarilor şi despre care presă a tot scris în ultimul timp? Oare nu se vor economisi aşa mai mulţi bani? Desigur ca da, dar, cu toate acestea, aceştia probabil nu vor fi concediaţi ci cel mult mutaţi într-o altă structură, dar cu acelaşi salariu. Motivul? Bineînţeles că ajutorul oferit partidului care i-a numit în acea funcţie va prima şi de această dată…

De altfel am observat că membrii guvernului vorbesc despre concedieri doar când sunt şi negociatorii FMI prin preajmă. Înţeleg reticenţa membrilor executivului de a discuta despre aceste subiecte spinoase în ajunul alegerilor prezidenţiale, dar trebuie făcută o alegere: primează interesul unor viitori candidaţi sau este mai important interesul naţional?

Facebook Twitter Plusone Linkedin Email


Articole care au aceeasi tema:


Articole din categoria Economie:

Categorie Economie

Adresa email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

ATENTIE !!! Toate comentariile sunt moderate.

Vor fi aprobate doar comentariile care se refera strict la tema dezbatuta in cadrul articolului si care nu contin replici rasiste, xenofobe sau jignitoare.
Vor fi respinse automat comentariile care folosesc un limbaj nepotrivit si/sau care contin injurii la adresa autorului articolului original sau la adresa unui autor de comentariu din cele anterioare.