Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

Eu nu vreau sa fiu „schegiulat”!

Motto: „Limba noastra-i o comoara / In adancuri infundata / Un sirag de piatra rara / Pe mosie revarsata” (Alexe Mateevici – Limba noastra)

Tu vrei? De fapt, stii ce anume inseamna a fi „schegiulat”? Nici eu nu stiam pana acum cateva zile. Atunci am avut marea revelatie: „a fi schegiulat” inseamna a fi programat sa te intalnesti cu cineva. Sincer, nu m-as fi gandit niciodata la asa ceva! Nu sunt un fan impatimit al domnului ex-senator Pruteanu (cel care a propus ca toti termenii sa fie tradusi in limba romana si sa se foloseasca doar variantele autohtone ale cuvintelor importate), dar mi se pare ca totul a depasit orice limita decenta!

Suntem pretutindeni inconjurati de individe sau indivizi care vorbesc romgleza pentru ca li se pare lor ca in acest fel devin mai importante / importanti si ca le arata si celorlalti ca stiu si ei engleza. Asa, si? Mare parte din populatia activa a acestei tari stie engleza, dar sunt doar cativa care se lauda cu asta…

Traim intr-o lume nebuna aflata permanent in miscare. Acum toti sunt „focusati” pe realizarea „asaigmenturilor bifor dedlain”. Lumea nu se mai duce la serviciu – si nici macar la servici! – ci toti se duc la „giob”. Ca de, e mai „trendi” sa spui asa decat arhaismul serviciu. Parintii nostri se duceau la serviciu! Noi nu! Noi suntem generatia de „menegeri” care ne ducem la „ofis”. Pai nu-i asa? Pana si banala functie de secretara a devenit „ofis meneger”…

Si cum toti suntem „menegeri”, atunci inseamna ca noi toti ne ocupam cu „menegiuitul”. Asa ca ne „menegiuim” „taimul”, „ofisul”, „luav laiful”. Ne ducem la „uarc” de „mandei” pana „fraidei” „nain tu faiv” si abia „espectam” sa vina „uichendul” si „holidaiul”!

La tot acest haos contribuie din plin companiile multinationale. Acolo angajatii romani sunt pusi in fata unei reguli simple: limba oficiala din companie este engleza. Asa ca se vorbeste cu seful in engleza. Dar colegul este tot roman, deci e mai simplu sa vorbesti cu el in romana. Si uite asa, zi de zi, ajungi sa folosesti anumiti termeni care nu se gasesc nici in dictionarul englez si nici in cel roman!

Angajatii sunt bombardati cu diferiti termeni care le intra in reflex si pe care ii folosesc tot timpul. Cu totii sunt plini de „apointmenturi” si de „mitinguri”. Totul trebuie sa fie in engleza! Politica firmei! Se ajunge la faza in care pana si intalnirea cu prietena / sotia devine „deit”.

Un al doilea motiv este invazia de filme americane pe care noi le vedem la „mol”. Si cum „muviul” dureaza mult, trebuie neaparat sa mancam si niste „popcorn” si niste „cipsuri”. Altfel nu se poate! Citeam ieri pe Internet ca filmele romanesti premiate la Cannes au adus cel mult 18.000 de spectatori in sala pe toata perioada cat au fost rulate. Cam atatia a adus si „Casino Royale” intr-o saptamana! Asa ca de ce sa ne mai miram ca nu mai stim sa vorbim romaneste?

Nu in ultimul rand, industria IT promoveaza atatea neologisme, incat uneori este greu sa mai realizezi care cuvant are o traducere exacta in limba romana. Aici nu ma refer la „hard-disk”,”floppy” (care ar trebui sa fie discheta), „folder” (care ar trebui sa fie director) sau alte asemenea lor care au sau nu traducere. Ma refer la ce mi s-a intamplat sa aud acum cateva saptamani: „Dileste folderele alea si apoi comite-le!”. Aaa? Ce anume sa fac? Ce sa comit? Am de facut o crima?… Pai cam asa e daca este sa consideram „dilitul” ca fiind o crima electronica! Atunci aceasta crima trebuie si comisa…

Concluzia este simpla: romanii nu mai stiu sa vorbeasca romaneste! Si pe zi ce trece, romgleza acapareaza pe din ce in ce mai multi dintre noi.Am inceput acest articol cu un motto. Dupa cum ati vazut si voi din relatarea mea, intradevar, limba romana este „In adancuri infundata” si depinde doar de noi daca o afundam mai mult sau ii mai dam o sansa…

P.S.: „Bai da uai”, nu-i nevoie sa „resevepe” la acest articol pe „meilul” personal. Poti lasa un „coment” apasand pe butonul de mai jos!

P.P.S.: Daca nu reusesti sa „anderstend” cateva „uards” din articol, inseamna ca inca nu esti afectat de sindromul romenglezei. Poti sa-mi „send” un e-mail si incerc, in limita timpului disponibil, sa-ti dau un „replai”!

Facebook Twitter Plusone Linkedin Email


Articole din categoria Enervant:

Categorie Enervant, Social
Etichete:
  • mihaela spune:

    fani… dar totusi trist si adevarat.

    13 februarie 2007 la 13:01
  • eFTy spune:

    Ma intreb daca dacii se gandeau la fel dupa ce au fost cuceriti de romani 🙂

    13 februarie 2007 la 21:31
  • John Doe spune:

    Sincer sa fiu, si eu fac parte, poate fara sa vreau, poate constient, din acei indivizi care vorbesc „romgleza”…Cred ca in liceu am inceput, dar pentru exercitiu pur si simplu…adica nu vorbeam in public sau cu alti oameni de fata…eram doar vreo 2,3 oameni care incercam si noi…insa la facultate s-a agravat! In grup toti stiu engleza foarte bine, si in mod special un prieten care a invatat in Anglia un an si se exprima natural in engleza…si e contagios! numai ca noi na…o fraza intreaga cu if-uri si subjonctiv si alte alea…e greu s-o duci pana la capat in engleza, in mod natural, asa ca facem un amestec de engleza si romana care stiu ca suna exact a „noi ne dam interesanti ca stim 3 cuvinte in engleza”…
    Am citit blogul tau si mi-am dat seama ca e chiar suparator pentru cei din jur, desi noua ne place ne in general sa credem ca lumea nu ne poate auzi..Ba chiar mi-aduc aminte cand am intrat eu in grup ca-i vedem pe toti ca pe niste ingamfati si fitosi. Asa ca am infiintat o regula nou: daca ai inceput propozitia in engleza, o duci la capat in engleza, daca ai inceput in romana, numai romana sa fie! Bineinteles ca m-au luat la misto si eu inceput sa vorbeasca exact 1 cuvant in romana si unul in engleza!
    In final, nu stiu daca limba engleza va deveni limba mondiala, sau daca defapt anturajul e de vina [filme, firme, noi…], dar in mod cert nu mai vreau sa vorbesc romgleza!

    25 februarie 2007 la 23:53
  • Lucica spune:

    Hahahahahahahah! „Fani indid”! Mi-am insusit si eu fara sa vreau niste expresii abominabile de la serviciu…si am fost in pragul unui atac de panica atunci cand m-am trezit folosindu-le in limbajul curent. Nu pt ca erau in engleza, ci pt ca erau in romengleza aia oribila in care, daca se exprima cineva si nu esti foarte familiarizat cu termenii, sau pur si simplu nu esti atent ca sa poti deduce…nu poti fi sigur daca nu care cumva ai fost injurat. Insa eu una n-am nimic impotriva amestecului de engleza si romana pastrand engleza- engleza si romana-romana cap-coada. Pt ca fac parte din „generatia Cartoon Network”, cea de dinaintea traducerilor, am ajuns la concluzia (poate falsa…na fiecare cu armata lui de pitici) ca anumite expresii suna mai bine in engleza (sunt mai plastice, mai pline de culoare…intelegi ce vreau sa zic), motiv pt care prefer sa le folosesc in engleza. „It is rong, bat samtaims it saunds sau rait”…

    03 iulie 2007 la 13:37
  • BlindGirl spune:

    iu ar rait. Ce e funi e ca se romanizeaza caraghios si raman si asa unori in scriere. Stii ca in reclame era „iti place sa fii COOL”? acu e „fii KUL ” – o mirco-romgleza.

    In alta ordine de idei, in fotografia din hedarul saitului tau e parcul Mihai Eminescu din Botosani?

    10 noiembrie 2007 la 12:29
  • Zizi spune:

    da’ ştii ce e mai grav? să îţi dai seama de împrumuturile neologice, să nu le accepţi, să te răzvrăteşti, dar să nu ştii să legi o fraza!

    sau, Doamne fereşte să nu scrii cu diacritice!

    17 decembrie 2007 la 4:05
  • Roxana spune:

    Zizi, faci o confuzie intre a utiliza neologisme si a vorbi fara sa-ti pese de limba pe care o folosesti. Chiar ti se pare in regula sa spui doua cuvinte in romana, trei in engleza si sase in chineza? Si asta n-ar fi nimic, dar sa folosesti verbele din limba engleza in limba romana cu adaptari de conjugare, asta e chiar oribil. Despre asta era vorba in articolul omului, draga Zizi, nu despre aruncarea la cos a neologismelor. Acum, ca ti-am explicat, ce parere ai?

    18 decembrie 2007 la 10:27
  • Marco spune:

    Ai dreptate ,desi i-mi place engleza ma confrunt cu mari „damigiuri” de la atata „focusare”.Cred ca se rasuceste in mormant dl Pruteanu de cum stalcim noi romana mai nou in toate mediile de catre persoane de la care nu ma asteptam la atata lipsa de deferenta.

    21 mai 2009 la 14:54
  • Mihai spune:

    Eu chiar cred ca limba este cea pe care o vorbim, asa ca sunt pentru comunicare, chiar daca asta aduce neologisme… cum o fi fost acum 100 de ani cand toata limba era presarate cu frantuzisme? acum par doar normale, asa ca nici nu vreau sa ma gandesc sa ma opresc din asta, ba chiar mai mult orice dorinta de reprimare mi se pare o lupta cu morile de vant.

    Asta nu inseamna ca vreau sa suprautilizez englezismele, dar nici sa incerc activ sa le reduc.

    Vezi indiana de azi, este incredibil de intersant sa ii vezi cum isi dau mici replici in engleza vorbind casual (nu cred ca cineva nu s-a prins ca spun chejual).

    Ol za best.

    PS. Comoara, cuvant de provenienta slavona, deci la un moment dat neologism, pentru ca exista cuvantul tezaur.

    04 decembrie 2009 la 19:38

Adresa email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

ATENTIE !!! Toate comentariile sunt moderate.

Vor fi aprobate doar comentariile care se refera strict la tema dezbatuta in cadrul articolului si care nu contin replici rasiste, xenofobe sau jignitoare.
Vor fi respinse automat comentariile care folosesc un limbaj nepotrivit si/sau care contin injurii la adresa autorului articolului original sau la adresa unui autor de comentariu din cele anterioare.