Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

Alb sau negru?

Recenta decizie a Curţii Constituţionale referitoare la modul de organizare a referendumului este ambiguă şi consider că nu respectă pe deplin conceptul democraţiei, aşa cum percep eu acest concept. Voi prezenta mai jos argumentele care mă determină să fac această afirmaţie. Precizez încă de la început că nu doresc ca acest articol să fie interpretat ca părtinitor în privinţă referendumului din 29 iulie şi de aceea mă voi referi de fiecare dată cu „alb” sau „negru” în ceea ce priveşte opţiunile electoratului la referendum.

Voi porni de la decizia Curţii Constituţionale care a hotărât că un referendum poate fi validat „în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

În primul rând să lămurim ce anume se înţelege prin sintagma „asigură participarea la referendum”. O interpretare a acestei decizii poate însemna faptul că se asigură dreptul de participare pentru cel puţin jumătate plus unu din persoanele cu drept de vot. Ori această condiţie este de la început îndeplinită pentru că oricare referendum asigură apriori dreptul oricărui cetăţean de a îşi exprimă opinia. Un alt mod de interpretare a acestei decizii conduce la ideea că instituţiile statului trebuie să se asigure că jumătate pus unu din numărul votanţilor vor vota. Dar cine asigură acest lucru? Guvernul? Parlamentul? Preşedintele? Cum poate fi asigurat acest lucru din moment ce votul nu este obligatoriu în România?

Un alt argument pentru afirmaţia mea că această decizie nu respectă principiile pe care le consider eu democratice este faptul că interpretează diferit reprezentativitatea. Aşadar, este necesar că la urne să se prezinte cel puţin jumătate plus unu dintre cei înscrişi pe listele electorale, ceea ce înseamnă un număr total de x voturi exprimate. După cum toată lumea cunoaşte în cazul unui referendum sunt formulate una sau mai multe întrebări care pot avea răspunsuri de tipul „alb” sau „negru”. Presupunând prin absurd că se vor prezenta exact x votanţi la urne, că există o singură întrebare şi că opiniile acestora vor fi divizate aproape egal atunci putem avea o situaţie în care x/2+1 votează „alb” şi x/2-1 votează „negru”. Având în vedere că numărul minim de votanţi x a fost îndeplinit se validează referendumul cu răspunsul „alb” pe baza celor x/2+1 voturi primite.

Mai departe să analizăm situaţia în care nu se prezintă x cetăţeni la vot, ci doar x/2+1 şi toţi votează „alb”. Faţă de situaţia de mai sus numărul celor care îşi exprimă o opinie pentru „alb” este acelaşi, dar referendumul nu este validat pentru că nu s-au prezentat la urne x alegători. Adică numărul de x/2+1 voturi nu mai este suficient pentru a valida rezultatul „alb”, deşi „alb” a fost votat tot de acelaşi număr de persoane că şi în cazul anterior! Deci, unde este reprezentativitatea în aceste două scenarii?

Situaţia din scenariul doi este similară şi dacă se prezintă la urne un număr de votanţi cuprins între x/2+1 şi x-1, fără a atinge pragul minim de x, situaţie în care referendumul nu este validat. Prin urmare „alb” nu este declarat câştigător, deşi în această situaţie ar avea mult mai multe voturi decât „negru”, comparând cu primul scenariu!

În concluzie, în două situaţii diferite, cu acelaşi număr de voturi pentru „alb” de fiecare data, se decid două lucruri total opuse: în primul caz „alb” câştiga refendumul, pe când în cel de-al doilea „alb” nu câştiga refendumul. Şi toate acestea deoarece Curtea Constituţională interpretează că nu este democratic ca un refendum care nu îndeplineşte numărul minim de participanţi să fie validat, uitând să menţioneze faptul că şi cei care nu au participat la referendum au avut opţiunea lor, aceea de a îi lăsa pe ceilalţi să voteze pentru ei. Şi dacă stăm să analizăm etimologia cuvântului democraţie (demos – popor, kratos – putere) ajungem la concluzia că aici este esenţa puterii poporului: să hotărască prin vot dacă este bine „alb” sau este bine „negru”, iar cei care se abţin să fie de acord cu rezultatul înregistrat al votului, din moment ce au avut şi ei oportunitatea de a participa şi nu şi-au exercitat-o.

Facebook Twitter Plusone Linkedin Email


Articole din categoria Politica:

Categorie Politica
  • Nicolae NAUMOF spune:

    Bogdan,

    Cred ca faci unele confuzii de detaliu.

    1. Formularea „asigura participarea a jumatate +1 din numarul de cetateni cu drept de vot” nu este atat de vaga pe cat o percepi. Cheia acestei formulari sta in „Asigura” si „Participarea”. Daca decizia ar fi fost „asigura Posibilitatea de participare” atunci era vorba despre oferirea unei oportunitati, pe cand „Participarea” are sensul de actul participarii la vot in sine. Cred ca inainte de „asigura” exista un „se” care implica faptul ca referendumul este valid in masura in care se asigura un minim de participanti.

    2. Faci o demonstratie cu cifre in care arati ca in doua situatii diferite acelasi numar de voturi catre o parte da rezultate diferite in ceea ce priveste acea parte. Cred ca pierzi din vedere exact principiile democratice si iata de ce:

    a. Principiile democratice se refera la majoritati si nu la numar absolut de voturi, iar daca numarul absolut de voturi este „fix”, in schimb majoritatea este „relativa”. Motivul pentru care nu se vorbeste de un numar fix de voturi este ca o constitutie sau o lege electorala (cel putin in principiu) nu sunt facute pentru o runda de alegeri. Cum ar fi daca in constitutie am scrie ca pentru functia de primar la Barlad ai nevoie de 13228 de voturi? Daca brusc Barladul devine o metropola si sunt 10 candidati care au acest numar de voturi? Sau daca in Barlad raman doar 10000 de oameni si nimeni nu poate obtine acel numar de voturi?

    b. De ce este nevoie de o participare minima? Tocmai pentru a asigura o minima reprezentativitate si pentru a nu lasa o minoritate activa sa domine o majoritate. Gandeste-te ca si X/2 +1 din Y/2 + 1 inseamna de fapt aproximativ 25% din populatia cu drept de vot… daca nu ar exista acest minim de prezenta s-ar putea ajunge la situatii absurde in care 5% din populatia cu drept de vot decide un rezultat al referendumului.

    c. De ce (cred eu) ca CCR a decis existenta acestui minim de participare, este tocmai subiectul referendumului. Daca iti aduci aminte in 2007 si 2009 au fost referendumuri despre votul uni-nominal si parlament unicameral cu maxim 300 de parlamentari. Ambele au fost invalidate in pofida unor proportii covarsitoare in favoarea unei parti. Totusi acele referendumuri au fost „consultative” in sensul in care poprului i s-a adresat o intrebare (sau doua) despre opinia sa – vrei vot uninominal?. Acum avem de-a face cu un referendum de decizie. Atentie! la acest referendum de demitere a Presedintelui (ca si la cel de aprobare a Constitutiei) poporul ia o decizie! Daca in cazul referendumurilor consultative s-a cerut minim de participare, atunci cred ca este just ca in cazul unui referendum in care se ia o decizie sa existe o conditie de minima participare.

    3. As mai face o remarca referitoare la democratie ca forma de exprimare a puterii poporului. Democratia in forma sa pura este drumul sigur catre haos complet. Sa presupunem ca poporul hotaraste prin referendum ca nu mai vrea sa plateasca taxe si impozite? Statul colapseaza instant si ajungem in epoca de piatra. Mai rau! Poporul hotaraste prin referendum ca cetatenii romani de o anumita etnie (tot poporul hotaraste care) sa isi piarda cetatenia si sa fie expulzati din tara… unde ajungem? Daca acceptam ca poporul sa decida orice ii trece prin cap, vom ajunge intr-o zi ca poporul sa considere ca daca porti numele de Bogdan (sau Nicolae) nu mai ai dreptul sa faci copii sau nu mai ai dreptul sa dormi noaptea.

    Exista o mare diferenta intre democratia pe care o vezi in Europa de Vest si America de Nord si democratia in forma sa pura (puterea poporului)sau demoCRATURA. Diferenta este ca democratia pe care o vedem la TV la alte popoare se bazeaza in primul rand pe institutii care au ca rol apararea drepturilor cetatenilor si abia apoi pe vointa populara. Intr-o democratie (si nu intr-o democratura) poporul ia o decizie intr-un cadru dat si foarte bine stabilit.

    Politicienii nostri sunt atat de indobitociti incat cred ca democratia si majoritatea inseamna ca pot face orice vor. Ceea ce este cel mai rau, este ca ei au senzatia ca a iesi victoriosi in alegeri (le locale) sau a „cumpara” o majoritate in Parlament ii face sa fie deasupra institutiilor democratice… asta nu e democratie, ci este o violare a bunului simt civic (ca tot vorbeau unii si altii despre revolutia bunului simt)…

    13 iulie 2012 la 10:46
  • Bogdan Ignat spune:

    Nicolae,

    1. Formularea „în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” este preluată exact din decizia Curţii Constituţionale şi nu conţine particula „se”, aşa că ramân la opinia mea că poate fi interpretată şi în alt mod decât în acela în care este necesar un număr minim de x voturi pentru a fi validat rezultatul.

    2a,2b. Comentariul tău confirmă demonstraţia mea: este evident că nu poate fi stipulat în nicio lege numărul de alegători din moment ce acest număr este variabil de la zi la zi. În plus concluzia pe care ai fundamentat-o că x/2+1 din y/2+1 înseamnă ceva mai mult de 25% dintre cetăţenii cu drept de vot conduce exact la ideea mea: de ce este necesar să fie prezenţi un număr de x alegători când sunt suficiente un număr minim de x/2+1 voturi pentru „alb” sau pentru „negru”. Ce se întâmplă într-o situaţie în care 49% din populaţie votează pentru „alb” şi rezultatul este invalidat pentru că s-au prezentat la urne doar 49,9999% dintre alegători? Este corect aşa? Nu ar fi corect ca decizia de validare să fie evaluată în funcţie de voturile exprimate pentru „alb” sau pentru „negru” dacă şi numai dacă numărul acestora depăşeşte 25%+1 din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot?

    2c. referendumurile din 2007 şi 2009 au fost de natură consultativă şi, în opinia mea, au avut şi un pronunţat caracter electoral. Cel din 2007, referitor la votul uninominal, nu a fost validat din cauza prezenţei slabe la urne (rezultate aici), dar nici rezultatele nu depăşiseră 25%+1 din total voturi posibile – au votat pentru „DA” 21,56% din total persoane cu drept de vot şi 4,28% pentru „NU”. În schimb cel din 2009 , privitor la scăderea numărului parlamentărilor şi la desfiinţarea unei camere a Parlamentului a fost validat (rezultate aici şi aici), la fiecare dintre întrebări depăşindu-se pragul de 25%+1 din total voturi posibile: 42,45% pentru limitarea la 300 a numărului de parlamentari şi 36,84% pentru trecerea la un Parlament unicameral. Culmea este că aceste rezultate au fost validate la limită din moment ce s-au prezentat la urne 50,94% din numărul total de votanţi. Care ar fi fost concluzia democratică a referendumului atunci când 42,45% din toţi cetăţenii cu drept de vot hotărăsc ceva şi ceea ce au hotărât ei nu este validat pentru că unii se abţin de la vot sau nu au chef să se deplaseze până la secţia de votare?

    3. Nu îţi împărtăşesc punctul de vedere referitor la democraţia pură. Eu consider că democraţia înseamnă că poporul îşi poate exprima neîngrădit punctul de vedere. Dacă ajungem în situaţia în care există anumite instituţii ale statului sau anumite grupuri de persoane care hotărăsc ce anume are voie să decidă poporul atunci avem cu siguranţă o democraţie controlată. De aceea mi se pare ireal că modificarea Constituţiei României trebuie aprobată în prealabil de Parlament! Te gândeşti ce vor vota deputaţii dacă hotărârea de modificare a Constituţiei prevede desfiinţarea Camerei deputaţilor?

    Exclud situaţiile în care poporul hotărăşte să nu se mai plătească taxe sau că anumiţi cetăţeni să fie închişi pe viaţă doar pe bază numelui sau a fizionomiei. Un exemplu clar al democraţiei pure este Elveţia, unde rezultatul validat al referendumului este implementat în Constituţie.

    13 iulie 2012 la 18:14

Adresa email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

ATENTIE !!! Toate comentariile sunt moderate.

Vor fi aprobate doar comentariile care se refera strict la tema dezbatuta in cadrul articolului si care nu contin replici rasiste, xenofobe sau jignitoare.
Vor fi respinse automat comentariile care folosesc un limbaj nepotrivit si/sau care contin injurii la adresa autorului articolului original sau la adresa unui autor de comentariu din cele anterioare.