Despre viaţă cu Bogdan Ignat

Întotdeauna mi s-a spus că sunt cam "acid" în comentarii. Vă las pe voi să decideţi asta…

De ce ne iubesc germanii?

Astăzi am citit în cotidianul „Adevărul” un articol despre compania Ford care preconizează că va închide uzina din Koln pentru că în viitorul apropiat va începe producţia la uzina din Craiova. Subiectul a fost tratat de către autor pe parcursul câtorva paragrafe şi a diferit total de articolele lungi ce relatau pe larg situaţia din oraşul Bochum, oraş afectat de închiderea întreprinderii Nokia. Atitudinea autorului pare de înţeles, privit prin prisma faptului că orizontul de timp în care se preconizează închiderea fabricii este axat între 2009 şi 2010, deci nu reprezintă o ştire urgentă, putând fi exploată şi cu altă ocazie!

În definitiv, în asamblul economiei europene faptul că se închide undeva o uzină care are oferă loc de muncă la 1200 de angajaţi şi se deschide o altă uzină care oferă loc de muncă altor 3800 de angajaţi – conform contractului de privatizare Ford este obligată să menţină acest număr pe durata a patru ani – nu este un lucru îngrijorător. Gândind pragmatic realizăm faptul că astfel scade rata şomajului în ţara destinaţie (în cazul de faţă România), dar creşte în ţara expeditoare (că în cazul Nokia, din nou Germania). Cu toate acestea şomajul per asamblu zonă UE scade pentru că dintr-o dată se angajează în plus 2600 de muncitori!

Sunt absolut convins de faptul că proprietarii Ford au realizat un studiu de oportunitate înainte să înceapă negocierile pentru preluarea uzinei craiovene. Au realizat foarte repede că la Craiova se poate produce mai mult cu costuri mai mici! Asta în condiţiile în care se menţine numărul angajaţilor pe timp de patru ani, dar nimeni şi nimic nu poate impune uzinei să se restructureze masiv după patru ani şi prin procedeul concedierilor colective! Deci se rezolvă dintr-un foc şi problema creşterilor salariale şi a costurilor cu forţa de muncă ce se preconizează că vor creşte în următorii ani!

Citește mai departe

Despre muncă

Despre economia de piaţă sălbatică prezentă în România am mai scris şi cu alte ocazii. Despre muncă şi despre productivitatea muncii nu încă. Aşa că azi eram hotărât să scriu un articol în care să prezint părerea mea despre adevăratele motive care i-au determinat pe proprietarii Nokia să îşi mute fabrică din Germania în România.

Nu este niciun secret pentru nimeni faptul că principala cauză a mutării neaşteptate a fabricii Nokia e reprezentată de bani. O regulă clară a economiei de piaţă spune că este optim să se minimizeze efortul (costurile) şi să se maximizeze profitul. Aşa că responsabilii de la Nokia au gândit pragmatic şi au pus în aplicare această regulă. În definitiv puţin contează faptul că au rămas fără slujbe câteva mii de persoane. În termeni economici angajaţii (în sensul muncii depuse) sunt denumiţi „resurse”, iar „resursele” din Germania costă mult mai mult decât „resursele” din România. Deci este optim să se obţină resursele cu cel mai mic preţ posibil!

Paradoxal este faptul că germanii nu au intuit acest lucru. Sau nu au vrut să îl intuiasca! Este greu de imaginat că o firmă profitabilă închide porţile uzinei doar pentru a se muta în alt loc în care ar obţine mai mult profit! Însă conducătorii Nokia au realizat că trăim într-o economie în schimbare în care mobilitatea este cheia succesului, deci au făcut acest pas îndrăzneţ. Rămâne să vedem care va fi impactul pe termen lung şi dacă nu vor face la un moment dat acelaşi lucru şi în România pentru a se reorienta către alte ţări ale Uniunii Europene după ce acestea vor adera (Turcia, Ucraina, poate Republica Moldova).

Citește mai departe