Ionică se angajează la bancă

Vremea a trecut şi acum Ionică este proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. Cei patru ani de facultate au trecut ca gândul şi acum Ionică se vede pus în faţa unei situaţii nemaintalnite anterior: ca să îşi poată continua studiile, respectiv masterul într-un anumit domeniu, Ionică trebuie să facă rost de bani pentru a plăti taxa de şcolarizare. Şi cum poate face rost de bani în alt mod decât prin a se angaja?

Aşa că Ionică se hotărăşte să se angajeze. Experienţa din vară trecută l-a învăţat că un proces de recrutare este o activitate ce se desfăşoară într-o perioadă de timp destul de lungă, în care el, candidatul, trebuie să se aştepte ca oricând să fie chemat pentru al “n”-lea interviu necesar sau mai puţin necesar. Finalitatea procesului este cunoscută candidatului doar dacă semnează contractul de angajare, pentru că în celelalte cazuri – de cele mai multe ori – nu află nicicând dacă a fost sau nu selecţionat din moment ce instituţia care l-a chemat la interviu uită să îl mai anunţe ulterior care este rezultatul întrevederii!

Înarmat cu multă răbdare şi fiind foarte convins că deţine anumite calităţi care îl pot propulsa în faţă altor candidaţi, Ionică se duce la interviul pentru un stagiu de practică la o instituţie bancară din România. Interviul preliminar decurge foarte bine, Ionică este întrebat despre ce cunoştinţe de economie / finanţe deţine, ce limbi străine vorbeşte şi, cel mai important, ce anume vrea să se facă când va fi mare. În acest moment Ionică specifică clar faptul că deşi a absolvit o facultate cu profil informatic, nu doreşte să activeze în acest domeniu, fiind foarte atras de activitatea bancară în sine.

Continuă lectura Ionică se angajează la bancă

Ionică nu vrea să fie “telefonist”

În urma experienţelor trăite cu o vară înainte, Ionică a înţeles un lucru: este greu, uneori chiar imposibil, să fii angajat pe un post important atâta timp cât încă mai eşti student. Aşa că Ionică renunţă la ideea de a fi angajat cu normă întreagă până la absolvirea facultăţii, urmând să îşi găsească ulterior promovării un loc de muncă în conformitate cu dorinţele şi cu pregătirea sa.

Conform principiului că tocmai atunci când nu cauţi, găseşti fără să vrei, Ionică este sunat la un moment dat de o domnişoară de la o companie de resurse umane specializată în recrutarea de personal pentru o instituţie bancară importantă. Această îi transmite lui Ionică că CV-ul lui a ajuns în baza de date a companiei şi că există o oportunitate de angajare ce i s-ar putea adresa. Ionică nu este foarte entuziasmat de această ştire, dat fiind faptul că se află în cel de-al doilea semestru din ultimul an de facultate şi este destul de ocupat cu elaborarea lucrării de licenţă, dar acceptă să se prezinte la un interviu preliminar.

Obişnuit deja cu ritualul interviurilor, Ionică se prezintă foarte relaxat la întâlnire. Starea sa de spirit era motivată de faptul că nu considera drept un mare eşec o eventuală respingere a candidaturii sale, gândindu-se şi la examenul de licenţă ce se apropia cu paşi repezi. Fiind lipsit de stres, fără nicio grijă legată de viitorul său profesional, Ionică este foarte degajat la primul interviu, impresionandu-i pe cei prezenţi în sală. Este de la sine înţeles faptul că în prima săptămâna de la acest interviu preliminar a fost sunat din nou şi rugat să vină la o nouă întâlnire, de data aceasta cu reprezentaţii instituţiei bancare interesată de recrutare.

Continuă lectura Ionică nu vrea să fie “telefonist”

Ionica si primul sau interviu important

Ionica este un tanar promitator: simpatic, frumusel si cu simtul umorului dezvoltat. Este inteligent, a absolvit un colegiu national cu renume din Romania, iar acum este student la Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. Insa Ionica stie ca aceasta facultate nu este pentru el. Intotdeauna a avut probleme la programare si abia a trecut prin examenele din primii ani. Asa ca inca nu s-a hotarat ce traiectorie va urma cariera sa, dar stie ca va ocoli programarea in mod cert.

In primii ani de facultate, Ionica a lucrat cu jumatate de norma prin diverse locuri, a ajutat la organizarea unor evenimente mondene, a impartit fluturasi si s-a implicat intr-o asociatie studenteasca. In principiu s-a descurcat sa faca un ban in plus ca sa aiba si el cu ce merge in oras. Insa acum a terminat anul 3, mai are un singur an de facultate si se gandeste serios sa se angajeze la o companie importanta astfel incat la absolvirea facultatii sa nu mai caute un alt loc de munca. Asa ca se apuca sa caute locuri de munca serioase la care sa fie acceptat doar cu experienta sa anterioara.

Dupa primele doua luni in care nu gaseste aproape nimic, Ionica afla ca o mare companie producatoare de bunuri de larg consum ofera un stagiu de practica si se hotaraste sa se inscrie si el. Mai intai Ionica trebuie sa completeze un formular online contratimp. In felul acesta se verifica coeficientul sau de inteligenta si alte caracteristici personale ca atentia sau concentrarea. Dar cum Ionica este un baiat destept trece usor peste acest prim pas si asteapta nerabdator sa fie sunat pentru a se programa la un interviu.

Continuă lectura Ionica si primul sau interviu important