mai 2007

Sauna din autobuzul RATB

Scriam intr-un articol mai vechi “RATB-ul, claustrofobia si istoria Romaniei” despre senzatia pe care o traiesti atunci cand calatoresti cu unul dintre noile autobuze Mercedes care circula prin Bucuresti: caldura mare si lipsa de spatiu. De atunci a trecut mai mult de un an, numarul autobuzelor s-a marit (a depasit 400) dar conditiile sunt acelasi: aglomeratie, caldura, lipsa oxigenului. Exact ca intr-o sauna…

Motivul care m-a determinat sa revin asupra acestui subiect este ca am realizat ca s-a adeverit una dintre previziunile mele. Asa cum am relatat in articolul mentionat, geamurile noilor autobuze sunt putine, au suprafete mici si se deschid prin balansare la 45o si nu reusesc sa introduca o cantitate suficienta de aer in interiorul autobuzului. In plus trapa din plafon este asezata spre mijlocul vehicului astfel incat calatorii care sunt plasati in partea din fata au toate sansele sa ramana fara aer. Exista cateva exceptii de la aceasta regula (ma refer aici la ultima serie de autobuze care permite deschiderea geamurilor in plan orizontal si are trapa asezata spre partea din fata a vehiculului) insa acestea sunt foarte putine relativ la numarul total de autobuze Mercedes.

Anul trecut nemultumirile oamenilor nu s-au facut auzite deoarece primele autobuze au fost introduse la inceputul verii, numarul lor a crescut treptat, asa ca s-a circulat preponderent cu vechile autobuze DAF in perioada torida. Oricum, anul trecut oamenii asteptau sa vada exact cum se circula cu noile vehicule, mai ales ca domnul primar Videanu ne-a promis tuturor ca vom circula “civilizat” cu autobuzele Mercedes. Luand in calcul modul in care se circula in aceste zile caniculare prin Bucuresti cu autobuzul ma intreb: intradevar se circula “civilizat”?

Citește mai mult

“Poporul” minus minoritatile

Se pare ca domnul presedinte Basescu are o problema cu minoritatile. Indiferent daca este vorba despre minoritatile sexuale sau cele etnice. Este binecunoscut faptul ca domnia sa se comporta ca un om din popor – probabil acesta a fost si motivul pentru care are un numar atat de mare de simpatizanti si de adepti – insa eu cred ca functia de Presedinte iti ofera si obligatii, nu numai drepturi!

Una dintre obligatii este sa respecti legile statului si Constitutia. Desi nimeni nu a putut demonsta fara dubii acest lucru, eu cred ca domnul presedinte a incalcat cel putin o data Codul rutier atunci cand s-a urcat la volan dupa ce a petrecut cu echipa Steaua calificarea in semifinalele Cupei UEFA. Nici a doua oara nu a putut fi demonstrat fapul ca a incalcat legea care interzice discrimarea de orice fel atunci cand a folosit apelative jignitoare la adresa unui ziarist la finalul unei conferinte de presa. Nestingherit de nimeni (nici de justitie si nici de electorat) presedintele a reusit performanta de a mai incalca inca o data legea pentru combaterea discriminarii, dar de data asta si-a atras si un mic bonus: posibila incalcare a Codului penal. Din pacate pentru domnia sa, ultima oara a fost inregistrat si prezentat la stiri.

Citește mai mult

Civilizatia la telefon

Suntem inconjurati pretutindeni de telefoane. Acasa, la scoala, la serviciu, in timpul liber. Vorbim la telefoane fixe, mobile, la cele VoIP, folosim “dinte albastru”, “maini libere”, “vorbitor”. Cu toate acestea stim sa comunicam simplu, eficient si manierat? Nu cumva avalansa de “superoferte” de la companiile de telefonie mobila ne-a dat peste cap ritmul natural de crestere si penetrare a telefoniei in tara, iar noi ne-am trezit posesori ai unor aparate miraculoase pe care nu stim sa le folosim corect si civilizat?

In acest articol vreau sa va prezint cateva din situatiile pe care le-am intalnit atunci cand am sunat pe cineva sau am fost sunat. Unele dintre acestea sunt comice, iar altele tragice. Nu vreau sa le numesc reguli pentru ca fiecare dintre noi este unic in felul sau si nu toti gandim la fel! De aceea, doresc ca tot ce am scris mai jos sa fie interpretat drept sfaturi!

Pentru inceput tin sa mentionez faptul ca am invatat din propria experienta (adica in stilul dur – ai patit o data si nu vrei sa mai patesti si a doua oara!) ca e indicat sa dormi cu telefonul mobil inchis in timpul noptii. De ce? Pentru ca exista “binevoitori” care se plictisesc in timpul noptii si care se gandesc sa te salute. Aici nu ma refer la cazurile in care vorbesti cu cineva pe messenger, stie ca esti treaz si vrea sa continuati convorbirea la telefon. Ma refer la acei indivizi care nu au mai vorbit cu tine de mult timp si acum au o revelatie nocturna, te apeleaza si te trezesc la 3 dimineata ca atunci vor ei sa te intrebe ce mai faci!

Citește mai mult

DA si Basescu

Zilele acestea presedintele-suspendat Traian Basescu se confrunta cu o mare problema de imagine, problema pe care, mai mult ca sigur, nu a preconizat-o niciodata. Cunoscut drept Presedintele “DA”, domnia sa este nevoit acum sa convinga electoratul sa voteze NU la referendumul de la sfarsitul acestei saptamani.

Asa cum am declarat si in alte articole ale mele, eu sunt de parere ca omul politic Traian Basescu este 100% rezultatul unei campanii bine facute de marketing politic. Asemeni oricarui produs care se bucura de o expunere media foarte buna, si politicianul Basescu a avut parte de o crestere fulminanta, care s-a finalizat cu alegerea sa in functia de Presedinte al Romaniei.

Eu eram in clasele primare atunci cand domnul Basescu conducea pentru prima oara Ministerul Transporturilor in timpul guvernului Petre Roman, asa ca nu pot expune o parere pertinenta cu privire la activitatea dumnealui din acea perioada. Insa a ramas in zvonistica nationala intrebarea referitoare la soarta flotei comerciale romanesti care se pare ca a fost vanduta in primii ani dupa revolutie.

Citește mai mult

Apartamentul non comunist

E vopsit intr-o culoare foarte atragatoare. De cele mai mult ori crem sau oranj. Atrage privirea tuturor. E frumos. E un soi de dragoste la prima vedere. Il vrei. Nu conteaza cum. Vrei si tu sa stai in el, sa simti ca ai orasul la picioare. Iti place asteptarea senzatiei pe care o vei simti cand vei deschide prima oara usa de la apartamentul tau nou!

Oricum pana sa ajungi sa devii proprietar e mult de lucru. Cam vreo 30 de ani de munca continua! Vi se pare mult? Mie mi se pare enorm! Este oare corect sa muncesti o viata intreaga si la sfarsit sa ramai cu un apartament de maxim 150 m2? Personal mi se pare inechitabil. Fata de cine? Fata de noi toti care vrem doar sa avem un acoperis deasupra capului!

Cum se ajunge la situatia aceasta? Simplu: locurile libere pentru constructie de blocuri sunt putine in Bucuresti. Si cele care sunt disponibile sunt folosite pentru constructia de cladiri de birouri. Asa ca este o cerere foarte mare de spatiu si o oferta foarte mica. In aceasta situatie, orice dezvoltator este nevoit sa ajusteze in plus pretul final al apartamentului. Din pacate insa acest nu este singurul motiv care determina preturile exorbitante ale apartamentelor noi.

Citește mai mult

Turist in Bulgaria

Motto: “Ce faci de 1 Mai? Nimic special. Si eu, ca tot romanu’, ma duc in Bulgaria!

Plecand dupa acelasi principiu, sambata dimineata la ora 6 eram in autocar cu destinatia Nisipurile de Aur (sau Nisipurile Aurii – pentru ca mie nu imi este clar cum anume se traduce Golden Sands!). Ma asteptam la o excursie scurta, dar in care sa ma simt extraordinar de bine. De unde aceasta prezumptie? De la toti prietenii mei care fusesera anterior in Bulgaria si care imi prezentasera mirific statiunile de la sud de Vama Veche.

Conform cu una dintre legile lui Murphy care spune ca “Tot ceea ce incepe prost se termina si mai prost!” va spun ca am plecat cu o intarziere de 30 de minute cauzata de lipsa unui pasager. Dupa aproximativ o ora eram la vama de la Giurgiu cu pasapoartele sau cartile de identitate in mana sa trecem granita la vecinii nostri. Imediat dupa, am realizat ca Bulgaria nu difera foarte mult de Romania: aceleasi drumuri proaste, aceleasi campuri agricole abandonate strajuite de catre o cladire in ruina ce era folosita anterior drept siloz si, cel mai important, aceleasi gramezi de gunoaie la marginea drumului. Aveai impresia ca nici nu ai parasit Romania…

Si cum toate pareau ca ar fi ca in Romania, merita sa va descriu putin si agentia de turism care a organizat totul. Insotitor de grup era o individa foarte acra si care avea o atitudine de general de armata desi era evident depasita de situatie. Alaturi de ea era o domnisoara “ghid” care ar fi trebuit sa ne arate diverse lucruri si sa ne ofere informatii. Din pacate pentru noi, domnisoara era ghid doar cu numele pentru ca la capitolul informatii statea foarte prost. Tot ceea ce a putut sa ne ofere au fost niste texte serbede pe care le citea cu o intonatie de inmormantare. Sursa lor nu ne-a fost dezvaluita, dar la felul cum erau scrise inclin sa cred ca erau scoase de pe Wikipedia. Cert este ca nu avea nicio idee despre traseul pe care trebui sa-l urmam, de aceea ne-am si ratacit de mai multe ori! Dintr-un anumit punct de vedere, acest lucru e bun pentru ca altfel nu mai aveam ce sa va povestesc!

Citește mai mult