noiembrie 2007

“Noi suntem personajul principal!”

Sambata seara, printr-un nor de fum, gaze lacrimogene, praf si nisip aruncat inspre fortele de ordine, apare in mijlocul galeriei dinamoviste o pancarta pe care scria “Filmati-ne! Noi suntem personajul principal!”. Evident ca, in cautare de senzational, reporterii tuturor televiziunilor prezente s-au conformat si au indreptat camerele catre cei care erau foarte mandri de isprava lor. In acest fel s-au transformat din ilustri necunoscuti in adevarati eroi in cercul “suporterilor” echipei Dinamo. De sambata seara, oricare individ care a sustinut acea pancarta a devenit un mare luptator pentru cauza galeriei si va fi pomenit de fiecare data cand vor fi rememorate aceste momente unice!

Ce este anormal in aceasta situatie? De ce o adunare de indivizi care se bateau la propriu cu fortele de ordine, aruncau cu torte in teren si provocau distrugeri stadionului prin smulgerea scaunelor devin eroi? De ce ei sunt “personajul principal” al fiecarui meci important dintre Steaua, Dinamo sau Rapid? Ce anume este in neregula atunci cand incerci sa te uiti la televizor si sa urmaresti o partida de fotbal si ajungi sa privesti adevarate lupte de strada intre suporterii echipelor rivale sau intre fortele de ordine si suporteri. Se ofera cumva la pachet bilete la meciul de fotbal cu bilete la meciul de box?

Problema sta in neputinta autoritatilor de a impune legea in randul galeriilor. Nimeni nu mai ia in serios aparitia jandarmilor. De altfel, la meciul dintre Dinamo si Rapid de acum cateva etape, un asa zis suporter batea cu sange rece un jandarm in fata altor jandarmi fara ca niciunul dintre colegii celui batut sa intervina intr-un fel! Inadmisibil asa ceva! Si ce a patit individul in cauza? Probabil nimic. Sau cel mult i-a fost data o amenda pentru distrugerea ordinii si linisitii publice. Pe care oricum nu o va plati si o va contesta in instanta si, culmea!, s-ar putea sa primeasca castig de cauza dupa judecarea cauzei din lipsa de probe! Asta in conditiile in care tu, cetatean onest, daca te enervezi si aduci injurii unui politist esti imediat amendat!

Citește mai mult

Eu cu cine votez?

Este intrebarea care circula in aceste zile. Duminica sunt alegeri, dar nu mai este acelasi freamat cu care ne obisnuisem in perioadele pre-electorale. Probabil nici miza nu este prea mare, iar partidele politice au pornit greu campania. De fapt intrebarea la care o mare parte dintre romani nu stiu inca raspunsul este: ce anume votam duminica? Desi pare ciudat, sunt absolut convins ca exista o parte dintre alegatori care nu stiu pentru ce anume se voteaza duminica…

Ca sa lamurim acest mister, duminica vor fi doua scrutine separate: unul pentru alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European – numiti si europarlamentari – si unul pentru a raspunde la intrebarea daca dorim sau nu vot uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului Romaniei. Asa ca, atentie, vom vota doua lucruri total diferite!

Despre alegerea europarlamentarilor nu voi scrie nimic din moment ce este optiunea fiecaruia sa aleaga partidul care ii reprezinta cel mai bine interesele. In ceea ce priveste referendumul privind votul uninominal, vreau sa va recomand un articol care incearca sa lamureasca unele aspecte privind acest mod de alegere a deputatilor si senatorilor. Ceea ce nu am vazut scris in acest articol este faptul ca asa-numita “varianta Tariceanu” este deja implementata in Romania din moment ce legea care se refera la ea a trecut deja de Parlament prin procedeul asumarii raspunderii de catre Guvern! Asa ca optiunile noastre la referendum sunt: alegem “DA” si votam pentru “varianta Basescu” sau alegem “NU” si votam – indirect – pentru “varianta Tariceanu”.

Citește mai mult

Ionica si primul sau interviu important

Ionica este un tanar promitator: simpatic, frumusel si cu simtul umorului dezvoltat. Este inteligent, a absolvit un colegiu national cu renume din Romania, iar acum este student la Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. Insa Ionica stie ca aceasta facultate nu este pentru el. Intotdeauna a avut probleme la programare si abia a trecut prin examenele din primii ani. Asa ca inca nu s-a hotarat ce traiectorie va urma cariera sa, dar stie ca va ocoli programarea in mod cert.

In primii ani de facultate, Ionica a lucrat cu jumatate de norma prin diverse locuri, a ajutat la organizarea unor evenimente mondene, a impartit fluturasi si s-a implicat intr-o asociatie studenteasca. In principiu s-a descurcat sa faca un ban in plus ca sa aiba si el cu ce merge in oras. Insa acum a terminat anul 3, mai are un singur an de facultate si se gandeste serios sa se angajeze la o companie importanta astfel incat la absolvirea facultatii sa nu mai caute un alt loc de munca. Asa ca se apuca sa caute locuri de munca serioase la care sa fie acceptat doar cu experienta sa anterioara.

Dupa primele doua luni in care nu gaseste aproape nimic, Ionica afla ca o mare companie producatoare de bunuri de larg consum ofera un stagiu de practica si se hotaraste sa se inscrie si el. Mai intai Ionica trebuie sa completeze un formular online contratimp. In felul acesta se verifica coeficientul sau de inteligenta si alte caracteristici personale ca atentia sau concentrarea. Dar cum Ionica este un baiat destept trece usor peste acest prim pas si asteapta nerabdator sa fie sunat pentru a se programa la un interviu.

Citește mai mult

Taxi Leone, apogeul “serviabilitatii”

Sambata seara, ora 1. Frig. Foarte frig. Bate vantul si simt fiecare rafala oprindu-se in hainele mele ce par a fi foarte subtiri. Stiu ca nu vreau sa ies in strada si, mai mult, stiu ca nu vreau sa simt pe pielea mea asprimea gerului nocturn de inceput de noiembrie. As prefera sa ma teleportez decat sa fiu nevoit sa merg pe jos si sa indur tot frigul!

Aceasta este situatia in care am fost eu sambata noapte. Si cum eram in vizita la niste prieteni m-am hotarat la plecare sa chem un taxi. Zis si facut. Am apelat la compania pe care o foloseam (repet: o foloseam!) pana atunci si anume Taxi Leone. Sun, imi raspunde dispecera, ii explic ce vreau, incerc sa ii dau coordonate clare: la intersectia dintre bulevardul X si strada Y. Ma repede afirmand ca stie unde este exact adresa si in final imi spune ca in cinci minute ajunge la destinatie un taxi de la compania Taxi Leone. Ii multumesc, inchid, mai astept trei minute si apoi cobor convins ca in maxim doua – trei minute voi fi deja urcat in taxi si in drum spre casa.

Insa lucrurile nu au fost chiar asa de simple precum mi le-am imaginat eu. Dupa ce am asteptat mai mult de cinci minute venirea masinii cerute, m-am hotarat sa sun inapoi la dispeceratul Taxi Leone sa le atrag atentia ca nu a venit niciun taxi la adresa solicitata de mine. Insa dorinta mea nu a putut fi indeplinita din moment ce toate telefonele de la dispecerat sunau ocupat. De inteles de altfel pentru ca era sambata seara si era foarte frig afara! Dupa douazeci de minute de la plasarea comenzii reusesc sa vorbesc la dispecerat si ii atrag atentia doamnei dispecer intr-un mod foarte politicos de faptul ca nu a venit inca taxiul! Raspunsul ma socheaza: taxiul a venit, dar eu nu am coborat! (?!?) Adica eu sunt invizibil? Sau cumva soferul nu a venit la adresa corecta? Insa partea cea mai interesanta abia acum urmeaza!

Citește mai mult

Fata in fata cu varcolacul

Tu miercuri seara ai iesit din casa? Sa nu imi spui ca ti-a fost frica sa iesi pentru ca stiai ca pe 31 octombrie este seara in care toti varcolacii ies pe strada, iar tu, fire mai sperioasa de altfel, ai renuntat la intalnirea planuita pentru a nu fi pus in situatia de a da nas in nas cu cine stie ce strigoi… Pot spune ca ai facut o alegere gresita din moment ce nu s-a raportat aparitia niciunui spirit iesit la plimbare pe Calea Victoriei!

Lasand gluma la o parte va spun ca dintre toate sarbatorile autentice romanesti, Halloween mi-e cea mai draga. Poate va intrebati de ce exact aceasta si nu cealalta inventie postdecembrista “Valentine’s Day”. In definitiv “Ziua indragostitilor” ar trebui sa imi fie mai draga decat “Ziua tuturor spiritelor”, nu-i asa? De “Valentine’s” se sarbatoreste intalnirea cu cel / cea iubit(a), in timp ce pe 31 octombrie se sarbatoreste intalnirea cu monstri, cu spiritele celor morti care vin sa ne viziteze din lumea de dincolo si care vor sa ne bantuie. In principiu ar trebui sa fie infricosator! Dar lucrurile nu stau chiar asa, din moment ce in numeroase cluburi din Bucuresti se sarbatoreste cu fast Halloween…

Imi aduc si acum aminte de perioada gimnaziului, atunci cand doamna profesor de engleza organiza de fiecare data la sfarsitul lunii octombrie o petrecere de Halloween. Pe atunci ni se parea interesant. Era ceva distractiv despre care auzeam in casetele audio ce contineau cursurile de limba engleza si pe care il puteam pune si noi in practica. Acum imi dau seama ca aceasta sarbatoare nu are nimic de a face cu traditiile romanesti si cu felul nostru de a fi. Nu vreau sa fiu inteles gresit si sa se creada faptul ca am ceva impotriva noului, dar chiar sunt de parere ca a celebra cu fast in Romania o veche sarbatoare celtica este un lucru anormal. Nu cred ca a te costuma in fantoma intr-o anumita seara de toamna reprezinta traditiile si obiceiurile noastre!

Citește mai mult