Justiţia în România are două mari probleme: după ce că este oarbă, mai nou este şi orfană! De ce orfană? Pentru că nu mai are nici părinţi! A trecut mai mult de o lună de zile decând fostul ministru al justiţiei şi-a prezentat demisia în urma implicării domniei sale într-un scandal economic. De atunci nimeni nu s-a mai interesat de săracul copil orfan! Au venit sărbătorile de iarnă şi toată lumea aştepta numirea unui nou ministru drept cadou de Crăciun pentru Justiţie. Din păcate, Moş Crăciun a uitat de săracul copil orfan…
După ce sărbătorile de iarnă au trecut, domnul prim-ministru Tăriceanu o nominalizează pentru această funcţie pe doamna Norica Nicolai. În această situaţie era de aşteptat ca justiţia să îşi primească noul părinte în câteva zile, maxim o săptămâna! Însă domnul preşedinte Băsescu nu a fost de acord cu această numire. Aşa că a început un nou scandal! Era de aşteptat întrucât în cei aproape patru ani de mandat scandalurile între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni s-au ţinut lanţ!
Sunt de părere că situaţia este abordată greşit de către ambele părţi! În primul rând domnul Prim-Ministru nu trebuia să o nominalizeze pe doamna Nicolai pentru această funcţie. Este evident pentru toată lumea că după întâmplarea nefericită în care a fost implicată nepoata domniei sale, credibilitatea doamnei senator a scăzut dramatic, atingând cote de avarie! Probabil că, în alt stat decât România, doamnă Nicolai şi-ar fi prezentat demisia din toate funcţiile publice pe care le deţine în urmă unui asemenea întâmplări. Dar nu şi în România! Ba, mai mult, dumneaei este aleasă ulterior vicepreşedinte al Senatului şi acum nominalizată pentru funcţia de ministru al justiţiei!
Este important de analizat şi de ce domnul prim-ministru a făcut această alegere. De ce doamnă Nicolai şi nu altcineva? Nu a realizat domnia sa că făcând această nominalizare va declanşă un nou scandal? Şi chiar dacă urma să fie emis decretul de numire în funcţie, domnul Tăriceanu nu a intuit faptul că reputaţia ştirbită a noului ministru va afecta imaginea generală a întregului cabinet? Să fie doamna Nicolai singurul membru al Partidului Naţional Liberal potrivit pentru acest post?
Având în vedere ultimele evenimente, putem afirmă că da, doamna Nicolai nu are niciun contracandidat în cadrul PNL. S-a ajuns la această situaţie deoarece Partidului Naţional Liberal nu a mai promovat tineri în ultimul timp pe prima scenă a politicii. Iar pe cei care i-a promovat au migrat către alte partide (Cristian Boureanu, Elena Udrea ş.a.). Observăm, în acest caz, un exemplu deficitar de management strategic care îl obligă acum pe domnul Tăriceanu să numească pentru portofoliul Justiţiei o persoană apropiată, în care are încredere, dar cu o imagine publică total nepotrivită!
Pe de altă parte nici domnul preşedinte Băsescu nu a procedat corect. Datoria sa este să ia act de propunerea făcută şi să emită decretul de numire în funcţie. Nu este de competenţa domniei sale să facă aprecieri privind moralitatea sau integritatea celui propus! Dar, cu toate acestea, preşedintele Băsescu a refuzat să emită decretul de numire în funcţie. Procedand aşa domnia sa se poate face vinovat de abuz de funcţie sau de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Dar preşedintele Băsescu ştie că nimeni nu îi poate imputa aceste lucruri! Adică realizează că în acest caz este deasupra tuturor şi că doar Parlamentul îl poate acuza că nu şi-a îndeplinit atribuţiile şi îl poate suspenda. Dar cum a mai trecut printr-o suspendare anterioară, ştie că nu se va mai întâmplă aşa ceva niciodată…
Deşi sunt de acord cu punctul de vedere pe care îl are domnul preşedinte referitor la acestă situaţie, nu pot fi de acord cu metodele folosite de acesta! “Verificarea dosarului” este o metodă care aparţine, după părerea mea, unei organizări statale de tip dictatură în care doar cei “apţi” pot fi primiţi în sistem! În definitiv, în ce calitate cetăţeanul Băsescu a putut consulta dosarul doamnei Nicolai în care se pare că erau consemnate câteva disfuncţionalităţi în activitatea dumneaei de procuror? A fost emisă o hotărâre judecătorească în acest sens? Sau s-a mers pe principiul “securitatea statului primează”?
Oricum acest lucru nu mai contează acum din moment ce părţi din conţinutul dosarului au fost făcute publice spre deliciul presei. Din tot acest scandal rămâne sigur un singur lucru: am reuşit din nou să îi speriem pe europeni şi să le arătăm – pentru a câtă oară? – că la noi în România nu poate fi linişte în viaţa politică! Indiferent dacă doamna Nicolai va ocupa funcţia de ministru al Justiţiei pentru un mandat de aproximativ jumătate de an, respectul şi autoritatea pe care această demnitate le impune în faţa celor subordonaţi au fost total distruse. Şi cine pierde în acest caz? Tot săraca Justiţie orfană!…
EDITAT ULTERIOR: Am citit pe blog-ul domnului Ion Iliescu părerea dumnealui despre refuzul preşedintelui Basescu de a o numi pe doamna Norica Nicolai în funcţia de ministru al justiţiei, din care am extras un paragraf:
Comportamentul abuziv si arbitrar al presedintelui Basescu demonstreaza, inca odata, ca el este principalul factor perturbator in functionarea normala a institutiilor fundamentale ale statului, cel care provoaca permanent stari conflictuale si impiedica colaborarea normala dintre acestea, cel ce submineaza autoritatea statului si institutiilor sale. Rabufnirea instinctuala impotriva numirii ca Ministru Justitiei a doamnei Norica Nicolai este nu doar o simpla ranchiuna ( inadmisibila pentru un om de stat ) ci expresia mentalitatii „cadriste” a d-lui Basescu. Manipularea selectiva si „dezgroparea” de dosare ale unor persoane indezirabile erau practicile obisnuite, folosite de vechile structuri ale statului totalitar si ale PCR. Este inadmisibil pentru presedintele Romaniei de astazi sa perpetueze asemenea practici.
Bogdane sunt intru-totul de acord cu tine in cele prezentate in articolul tau; aceeasi parere am si eu in legatura cu deciziile luate de dl.presedinte Basescu in legatura cu numirea d-nei Norica Nicolai la portofoliul Justitiei.Felicitari ptr articol!