Un cuvant greu. Contine patru consoane tari: p, r, t si n. Greu de pronuntat de catre cei care au probleme la ponuntia literei r. Greu de zis si de catre ceilalti, care nu au nici un fel de probleme de pronuntie.
Marea dilema legata de acest cuvant este ca nu stii aproape niciodata cum anume sa-l folosesti. La cine anume te referi astfel incat sa nu fii prost inteles. Care e diferenta dintre “cunoscut”, “amic”, “tovaras” si “prieten”?
Nu vreau sa dau lectii nimanui despre cum anume sa vorbeasca sau sa se comporte cu persoanele de langa el/ea. Departe de mine gandul asta. Vreau doar sa-mi exprim parerea mea despre acest subiect. Evident ca este o parere subiectiva, asa ca nu o luati drept un sfat…
Ma uit la parintii mei. Ei au prieteni: cateva cupluri care sunt cam de aceeasi varsta cu ei. M-am intrebat intotdeauna ce anume ii uneste? Varsta? Categoria sociala? Distractia? Sau este altceva? O legatura de suflet pe care eu – traind in cel mai indiferent si individualist oras din Romania – nu o pot nici macar percepe, de unde sa o mai si inteleg…
Prieten este pentru mine acea persoana care intr-o anumita situatie ar renunta la o placere personala sau la un dram de confort pentru a ma ajuta pe mine. Mai precis “prietenul la nevoie se cunoaste”. Nu stiu cati dintre voi au un prieten care indeplineste aceasta conditie. Ma refer la acel individ care se ofera sa parcurga 300 de km pentru a te tracta cu masina dupa ce ai facut pana, la acel individ care , desi este obosit foarte tare, vine sa te ajute si/sau sa te mediteze pe gratis pentru ca tu nu ai nici cel mai mic habar despre ce anume se discuta in cursurile acelea, la acel individ care risca enorm pentru tine ( poate chiar viata lui) doar ca sa stie ca tu esti OK.
Era priteniilor puternice a trecut. Acum doar in filmele americane apar doi indivizi – de cele mai multe ori doi politisti – care sunt foarte buni prieteni, unul dintre ei este ranit grav sau chiar este omorat, iar celalalt jura ca va razbuna moartea prietenului sau. Clisee!!! Doar clisee!!! Trezirea la realitate!!! Asa ceva e doar in filme!
In ziua de azi prietenul a devenit tot una cu termenul de amic, cunostinta, “tovaras”. Este vecinul de la 3 cu care mai ies din cand in cand la o bere. Sau cel care ma ajuta sa urc mobila mea noua de jos de la masina pana la etajul 5. Sau Costi, colegul meu de clasa care pentru o sticla de suc imi da si mie tema la mate sa o copiez repede in pauza ca sa nu ma prinda profu’ ca iar nu am facut-o…
Dar nu! Asta nu e totul. Nu asa trebuie sa ne fie prietenii. Nu trebuie sa fie asa! Prietenul e cel care are o pasiune comuna cu tine si caruia ii face placere sa iti fie alaturi doar pentru ca asa se simte el bine, nu pentru ca tu esti cel plin de bani si asa “mai ciupeste” si el “o suta” de whisky. El trebuie sa fie acolo cu tine pentru ca vrea sa faca asta, nu pentru ca se simte obligat sa o faca!
In definitiv, la prieteni apelezi de cele mai multe ori atunci cand ai intrat intr-o problema. De fapt, atunci iti dai seama cine iti este cu adevarat prieten. Cel mai sigur unii dintre prietenii tai nu te pot ajuta in mod direct in dilema respectiva, dar iti pot oferi un sfat, pot fi alaturi de tine in momentul decisiv si , de ce nu, iti pot oferi un umar pe care sa plangi in caz ca nu toate au iesit cum ai vrut tu…
In ultimul timp cea mai controversata problema este prietenia dintre doua persoane de varste apropiate , dar de sex diferit. Parerea generala este ca nu poti fi prieten cu cineva de sex opus fara sa fie si alte implicatii, in principiu cele de natura sexuala. Nimic mai putin adevarat! Sunt absolut convins ca poti fi prieten cu cineva de sex opus si , de cele mai multe ori, se dovedeste a fi “prietenul meu cel mai bun” sau “prietena mea cea mai buna”. Cheia succesului sta in capacitatea ta si a ei de a dezvolta o relatie bazata doar pe incredere si respect reciproc. Nu, nu sunt clisee…
Probabil ca lucrurile nu stau intotdeauna asa. Sunt de parere ca problema care apare este ca intre cei doi este mai mult decat atractie fizica. Cel mai probabil s-ar putea sa-ti placa de ea mai mult decat iti place de prietena ta din momentul acela. Si atunci ce te faci? Cum reactionezi? Continui relatia de prietenie platonica cu ea in speranta ca va veti putea vedea o data la sase luni si ca veti mai vorbi la telefon din cand in cand? Sau joci totul pe cartea castigului: te desparti de prietena ta si incerci sa dai “marea lovitura”? Oricum ar fi, nu poate fi ca la inceput: ceva s-a schimbat! Probabil timpul le va rezolva pe toate, dar conteaza foarte mult ce anume faci tu si , cel mai important, ce anume va face ea pentru a schimba / pastra relatia voastra…
Dar situatia nu se rezuma doar la prieteni de sex diferit. Uneori si doi barbati sau doua femei pot fi foarte buni/ bune prieteni/e. De altfel, cei rau in asta? Daca sunt barbati se duc impreuna la bere, la fotbal, la tenis. Daca sunt femei se duc la cumparaturi, la cafea, la fitness. In definitiv sunt prieteni pentru ca au o pasiune comuna care ii face sa petreaca timpul impreuna. Si asa se ajunge la o buna prietenie pornind doar de la o relatie chiar formala de genul “Mihai e un cunoscut de-al meu. Mai jucam tenis din cand in cand impreuna…”
Oricum ar fi, prietenul trebuie sa fie alaturi de tine cand ai nevoie de ajutor. Daca isi gaseste motive din cele mai ciudate pentru a te refuza, atunci e timpul sa-ti revizuiesti lista personala de prietenii eliminand pe ici pe colo cate un nume!
Asa cum am spus si la inceput, ideea mea nu a fost sa le dau cititorilor lectii despre prietenie. Fiecare isi are prietenii pe care si-i alege, dar, mai presus de toate, are prietenii pe care ii merita!
Interesante ideile vehiculate de tine si din pacate foarte adevarate. Insa la capitolul prieteni un mare filozof spunea ca pentru ca o prietenie intre doua persoane de sex diferit sa reziste intre cei doi trebuie sa existe un gram de repulsie fizica.
e reconfortant sa stiu ca exista oameni care spun lucrurilor pe nume
Salut! Interesant ce spui, mai ales venind de la un “tip” al acestei epoci trepidante aflate sub imperiul vitezei, al lipsei de timp/rabdare … Ma gandeam ca este doar o reminiscenta a generatiilor mai “trecute”, aceasta dorinta de “asezare”, de tihna, de dulceata a relatiilor.
Mi-a atras atentia ceea ce enunti ca ar fi prieten : care vine sa te ajute cand ai o nevoie anume : de carat, de salvat, … s.a.
Fiecare dintre noi intelege dovezile de prietenie/iubire diferit, conform limbajelor pe care le dezvolta, care si le-a insusit, cu care a fost obisnuit. Este o carte interesanta “Cele cinci limbaje ale iubirii” care poate sa faca mai multa “lumina”.
Nelinistea ta provine din faptul ca fata de colegii de generatie, esti mai “cautator”, mai meditativ, mai contemplativ si nu ai gasit inca persoanele de aceeasi lungime de … traire. Ele exista, poate mai aproape decat ai gandi, doar trebuie sa fii atent la semnalele exterioare, sa ai abilitatea de a le citi.
Cat despre prietenie, am auzit pe cineva spunand ca “iti este prieten cineva care stie TOTUL despre tine dar continua sa-ti fie aproape, continua sa-ti fie prieten”, ceea ce consider foarte adevarat.
Personal, prietenia o vad ca o legatura superfluida, o conexiune sufleteasca mai degraba eterica, ce uneste doua sau mai multe persoane. Am prietene cu care nu m-am vazut de ani dar pe care le simt mereu aproape. Gratie internetului, comunicarea este mult mai facila. Cand ne vedem este o adevarata sarbatoare. Si “ajutorul” de care vorbeai, poate de cele mai multe ori, este sub o forma mult mai putin palpabila dar mai de folos :o)
Cat despre prietenia intre persoane de sexe diferite, exista, nu neaparat cu repulsie fizica.
Nu esti acid in comentarii,ci doar spui lucrurilor pe nume.Sunt totusi de parere ca relatie intre doua persoane de sex diferit nu este posibila.Este inevitabil ca una dintre acestea sa nu se indragosteasca in cele din urma.Referitor la intrebarea “Cel mai probabil s-ar putea sa-ti placa de ea mai mult decat iti place de prietena ta din momentul acela. Si atunci ce te faci? Cum reactionezi?”raspunsul este sa risti ,daca simti ca merita .Din moment ce apar astfel de confuzii in sentimentele unui persoane este clar ca relatia lui(ei) nu merge asa cum ar trebui .Din pacate multi ezita sa ia o asemenea decizie datorita unui anumit factor ,si anume convenienta.In ultimul timp este aproape socant sa vezi cate persoana apeleaza la aceasta.Cauzele sunt multiple :rutina sau mai ales teama de a ramane singur(a),….Persoana de langa tine are toate calitatile pe care le cauti ,va intelegeti bine ,va completati,dar in cele din urma daca stai si analizezi la rece situatia constati ca de fapt nu esti indragostit.Si atunci sa stai sa vezi ce se intampla ,iar apoi sa ramai cu regretul ca nici macar nu ai incercat altceva?Poate ca auzi asta prin diverse discursuri sau filme si nu crezi ca este adevarat,dar…viata chiar este scurta si ar fi pacat sa pierzi diverse oportunitati pe care care ti le ofera.