„Card RATB – o soluţie eficientă pentru timpul dumneavoastră” este sloganul aflat pe site-ul de prezentare a cardului RATB. Mai jos pot fi găsite alte cuvinte promiţătoare şi care pot aduce linişte publicului călător: „Oriunde în Bucureşti. Uşor. Sigur. Modern.”. Nu voi face referire în cadrul acestu articol la strategiile de marketing implementate pentru a populariza folosirea cardului RATB pentru că nu asta mi-am propus. Scopul acestui articol este prezentarea unei probleme identificate la folosirea cardului şi la care încă nu am găsit o rezolvare decentă.
Despre ce este vorba? Eu circul prin Bucureşti cu mai multe mijloace de transport şi aici mă refer la mai multe autobuze şi la metrou. De ce am ales transportul în comun în dauna maşinii personale? Pentru că pot parcurge mult mai repede distanţe lungi cu ajutorul metroului decât aş putea-o face cu maşina personală, ştiut fiind faptul că ambuteiajele fac parte din peisajul cotidian al Capitalei. Mai mult decât atât, chiar dacă aş ajunge la destinaţie mai repede cu autovehiculul, tot aş mai pierde timp preţios identificând un loc de parcare decent. Aşa că prefer să îmi fac abonament pentru toate liniile RATB şi pentru metrou pentru a avea libertate deplină de mişcare.
Tocmai de aici apare şi problema folosirii cardului RATB! Mai precis instrumentul modern pus la dispoziţie de către RATB constă dintr-o bucată de plastic de dimensiunea unui card bancar pe care sunt insciptionate minimul de informaţii: numele şi prenumele posesorului şi primele şapte cifre din codul numeric personal – cele care prezintă sexul şi data naşterii. Cu toate că se poate folosi cardul în două moduri distincte: ca abonament lunar sau ca „portofel electronic” (prin încărcarea unui credit iniţial şi apoi folosirea acestuia treptat pe măsură ce se efectuează călătorii) nu au fost introduse nicăieri niciun fel de informaţii privind termenul de valabilitate sau creditul rămas. Deşi pare un lucru puţin important, acest fapt poate determină primirea unei amenzi pentru folosirea mijloacelor de transport în comun RATB fără drept!
Cum aşa? Să presupunem că ai un abonament lunar pentru una sau mai multe linii. În fiecare dimineaţă pentru a te deplasa la serviciu te urci în autobuz în aceeaşi staţie, iar la întoarcere este evident ca vei coborî tot în aceeaşi staţie. Staţia respectivă este una obişnuită fără tonetă de bilete, iar ca să îţi reîncarci cardul trebuie să te deplasezi până la primul centru aflat la câteva staţii distanţă. Problema apare în momentul când nu mai cunoşti exact data de expirare a abonamentului! Ceea ce este foarte posibil având în vedere faptul că o perioadă de treizeci de zile este destul de lungă şi se poate uita repede această informaţie. Aşa că te trezeşti într-o dimineaţă în staţie aşteptând liniştit autobuzul şi îţi trece o întrebare prin cap: „Oare abonamentul meu mai este valabil?”. Întrebarea este una de bun simţ, dar răspunsul este foarte greu de identificat!
În definitiv tu eşti obişnuit cu vechiul abonament de carton pe care era perforată data expirării permiţând o citire facilă a sa. Acum ai în faţă cardul tău, dar nu ştii cum anume să afli informaţiile de pe el! Răspunsul la întrebarea ta poate fi aflat în două moduri: ori de la validatorul portocaliu pentru carduri montat în autobuz ori de la toneta de bilete unde există un aparat asemănător care verifică data valabilităţii! Logica spune că cel mai uşor este să foloseşti prima metodă. Te urci în autobuz şi primul lucru pe care îl faci este să îţi verifici cardul. Dar ce te faci dacă cardul tău a expirat şi tocmai atunci în autobuz se desfăşoară un control? Cum le explici tu controlorilor amabili de la RATB că tu nu ai realizat faptul că abonamentul tău a expirat de două zile? Mai mult decât atât, crezi că ei te vor înţelege şi, într-un acces de compasiune pentru necunoaşterea ta involuntară, nu îţi vor da amendă? Nu prea cred!
Că să eviţi riscul de a fi amendat poţi alege şi varianta a două: mergi pe jos până la prima tonetă de bilete dotată cu aparat de citit carduri şi verifici acolo valabilitatea abonamentului. Dar cum spuneam anterior acest lucru implică şi parcurgerea unei distanţe aproximativ egală cu trei staţii de autobuz în căutarea tonetei salvatoare! Deh, eşti mai precaut şi nu rişti nimic, dar faci o plimbare pe jos de dimineaţă!
Soluţia pe care o propun eu pentru a se rezolva decent această problemă este amplasarea de validatoare în toate staţiile RATB (pentru că mai există şi posibilitatea ca toneta cu validator înăuntru să fie închisă la oră la care vrei tu să verifici cardul!) sau să fie exoneraţi de la plata amenzii toţi cei care au avut abonament valabil, dar care a expirat de câteva zile, cu menţiunea ca aceştia din urmă trebuie să dovedească faptul că s-au urcat în autobuz la o staţie care nu avea tonetă de bilete şi ca doreşte să coboare la primă staţie, din moment ce doar după urcarea în vehicul şi verificarea cardului a realizat că nu deţine un titlu de călătorie valabil!
Concluzia este una simplă: RATB trebuie să facă ceva pentru a putea fi citite informaţiile de pe card. Nu de alta, dar eu că simplu cetăţean nu ştiu să citesc în biţi!
EDITAT ULTERIOR: Aşa cum bine a punctat Cătălina, poţi păstra chitanţa care ţi se eliberează atunci când îţi reîncarci cardul. Acum stau şi mă întreb dacă mai este necesar cardul din plastic în situaţia în care eu tot trebuie să pastez hârtia pe care scrie data expirării ca să ştiu până când este valabil! Având în vedere acestea, nu se putea păstra vechiul abonament de carton care era simplu de citit şi de înţeles? Ce rost mai are investiţia în carduri şi în tehnologia necesară lor (validatoare, aparate pentru reîncărcare etc) dacă totul se reduce tot la o hârtie pe care scrie numele tău şi data expirării?
Articole din categoria Social:
- 04-05-2008 - Ionică nu vrea să fie "telefonist"
- 13-04-2008 - Micul Paris faţă în faţă cu marele summit NATO (II)
- 08-04-2008 - Micul Paris faţă în faţă cu marele summit NATO
