Citesc ziarele si ma minunez din ce in ce mai mult de ce anume se intampla in tara asta. Am citit de curand o stire in care se relata faptul ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a fost amendat de catre Comisia Nationala pentru Combaterea Discriminarii. De ce? Pentru ca nu a tradus variantele de subiecte de la bacalaureat si in limba minoritatilor nationale. Si nu, nu este vorba despre subiectele de la proba limba materna (proba rezervata exclusiv absolventilor apartinand minoritatilor nationale), ci este vorba despre subiectele propuse la matematica sau la fizica sau la oricare alta disciplina de la bacalaureat.
Acuzatia de discriminare a pornit de la un reprezentant al Uniunii Civice Maghiare din Miercurea-Ciuc care a declarat ca variantele subiectelor la bacalaureat au fost publicate si in limbile minoritatilor nationale abia in data de 13 februarie, la aproape o luna de la data publicarii acestora in limba romana – 15 ianuarie – si doar cu 3 zile inainte de finalul dezbaterii publice referitoare la ambiguitatea anumitor rezolvari ale subiectelor propuse.
Vreau sa va spun de la inceput ca am fost de mai multe ori prin Transilvania si nu mi s-a parut ca sunt conflicte intre romani si etnicii maghiari. In trei ani diferiti 2001, 2004 si 2005 am petrecut cate o saptamana de vacanta in statiuni montane considerate „neprielnice”: Sovata si Baile Tusnad, unde am fost tratat cu tot respectul cuvenit, desi nu stiu nici macar trei cuvinte unguresti! Ba, mai mult, toti cei de acolo vorbeau cu noi in romaneste daca vedeau ca nu stim ungureste. Avand in vedere acestea, ce anume ma deranjeaza pe mine referitor la amenda in cauza?
Ma deranjeaza faptul ca toata aceasta dilema este analizata si se iau masurile in consecinta doar prin perspectiva adultilor (unii radicali, altii moderati), atat romani cat si maghiari, si nimeni nu se gandeste sa ia in calcul si punctul de vedere a celor direct implicati: tinerii absolventi. Pornind de la o intrebare simpla „Daca nu cunosc limba romana, ce viitor pot avea acesti tineri in Romania?” se pot scrie sute – daca nu mii! – de pagini despre necesitatea ca toti cetatenii unei tari sa cunoasca limba nationala.
Fondul problemei sta in educatia primita. In Romania exista scoli generale si licee cu predare in limbile minoritatilor nationale. In aceste institutii de invatamant se studiaza in alta limba decat cea romana, deci la absolvire unii dintre elevi se confrunta cu probleme majore in a intelege si a se exprima corect romaneste. Urmeaza apoi facultatea. Dar cum examenul de admitere si cursurile la facultate sunt in limba romana, absolventii respectivi nu au decat doua optiuni: ori se inscriu la cursurile unei facultati cu predare in limba minoritatilor, ori renunta la studiile superioare. Mai exista si varianta in care pot participa la cursurile unei universitati din alta tara, dar nu toti au parte de sprijinul financiar pentru asa ceva.
Se fac presiuni la nivelul Guvernului sa se infiinteze si o universitate cu predare exclusiva in limba minoritatilor. Parerea mea este ca aceasta solutie nu face decat sa adanceasca problema si nu sa o rezolve. Studentii care vor absolvi acea universitate nu vor avea niciun viitor in alta regiune a Romaniei in afara de Transilvania daca nu cunosc bine limba romana. Oare acest lucru se doreste? Dupa mai mult de 15 ani de scoala, oare tanarul absolvent nu isi doreste sa ii fie recunoscute meritele pe deplin? Dar cum poate face acest lucru daca primeste o oferta de angajare in Craiova, iar el are dificultati majore in a intretine o discutie in limba romana?
Parerea mea este ca toti cetatenii trebuie sa stie limba oficiala. Daca acest lucru nu se intampla se pot naste discriminari (atat pozitive, cat si negative!) care conduc la frustari care determina la randul lor alte discriminari si apoi alte frustari -atat de o parte cat si de alta- si pana la urma se poate ajunge la o situatie de conflict interetnic. Desigur e mult pana acolo, dar este stiut ca marile conflicte apar dupa ce au fost „cultivate” timp de mai multi ani!
Totodata nu am nimic cu traditiile si limba minoritatilor nationale! Si aici ma refer la oricare minoritate! Din punctul meu de vedere este normal ca toti cetatenii de etnie maghiara, germana, turca, tatara, lipoveana etc sa-si foloseasca limba si obiceiurile ori de cate ori este nevoie. Dar sunt de parere ca trebuie sa vorbeasca romaneste – si corect romaneste! – ca orice alt cetatean atunci cand se adreseaza altora care nu stiu limba lor natala. Nu de alta, dar eu si altii ca mine care nu stim sa vorbim decat romaneste nu vrem sa fim discriminati la noi in tara!
De aceea consider ca sanctionarea Ministerului Educatiei este inoportuna. Parerea mea este ca se poate face un efort astfel incat toti elevii sa primeasca aceleasi subiecte scrise intr-o singura limba: cea romana. Nu de alta, dar cu totii vor fi absolventii bacalaureatului romanesc si vor primi o diploma pe care va scrie mare Ministerul Educatiei si Romania!
Analizand situatia pragmatic, ma pun in situatia unui conational de etnie maghiara care citeste acest articol. Daca nu stie limba romana, nu are cum sa inteleaga ce am scris si nu isi poate exprima nicio opinie referitoare la cele prezentate. In schimb, daca stie limba romana, poate citi articolul, il intelege si, daca doreste, comenteaza pro sau contra. Oare acest lucru nu reprezinta un avantaj pentru el? Punand aceasta intrebare nu ma refer doar la articolul scris de mine, ci la asamblul actelor oficiale emise in Romania care sunt prepoderent scrise in limba romana!
Articole care au aceeasi tema:
- 08-10-2007 - Cu autocarul prin Europa (IV)
Articole din categoria Social:
- 29-05-2007 - Sauna din autobuzul RATB
- 10-04-2007 - Pastele in Bucuresti
- 03-04-2007 - "Big Brother"- de la Prima TV direct in strada!
