Amintirea 3: Excesul de zel
Părerea mea este că o parte dintre forţele de securitate, cu precădere Jandarmeria romană, a dat dovadă de exces de zel în perioada summit-ului. Nu neg faptul că era necesară sporirea numărului de agenţi de ordine în aceste zile, dar parcă a fost mult prea mult! La fiecare intersecţie erau cel puţin doi, trei poliţişti, câte doi jandarmi şi mai vedeai şi o maşină de la SRI sau alt serviciu secret. Iar aceştia erau doar cei pe care îi puteai vedea! Pentru că sunt convins că mai erau şi alţi agenţi de securitate în civil care erau infiltraţi printre cetăţeni.
Dacă s-ar fi limitat doar la prezenţă nu ar fi fost mare lucru. Dar nu, nu se putea doar aşa! Era mult prea simplu! Este evident faptul că atunci când dai dovadă de exces zel trebuie să te şi afirmi cumva. Aşa că agenţii noştri au început să legitimeze lumea pe stradă. Mai ceva că pe vremea lui Ceauşescu! Toţi indivizii consideraţi suspecţi erau legitimati chiar dacă respectivii erau doar din greşeala pe acolo!
Însă cele mai agasante momente au fost cele de genul: “nu deschideţi ferestrele!” sau “nu vă uitaţi pe geam!”. Dacă cea cu privitul pe geam o mai înţeleg, cea cu nu deschideţi geamul e chiar absurdă! Nu de altă, dar mie îmi place să deschid geamul în fiecare dimineaţă înainte să mă duc la serviciu. Consider acest obicei unul bun, mai ales că toţi doctorii recomandă acest lucru pentru a elimina aerul viciat din cameră. Atunci ce ar vrea Jandarmeria să fac eu? Să nu mai deschid geamul patru zile la rând că s-ar putea să treacă Bush prin faţa blocului meu? Apoi cum vine asta? Eu trebuie să mă sufoc fără aer în cameră că trece el pe stradă?
Cu toate acestea, nimic nu se poate compară cu descinderea Jandarmeriei române în depozitul închiriat de către câţiva militanţi anti-NATO. Modul cum s-au desfăşurat lucrurile este exmplul perfect de exces de zel. Am văzut la televizor indivizi bruscaţi, luaţi cu forţa, poate batuţi (nu ştiu sigur pentru că televiziunile nu au avut voie să filmeze şi în incinta depozitului) şi cărora, după părerea mea, li s-au încălcat drepturile fundamentale. Şi cu ce pretext? Că reprezintă “o ameninţare la adresa siguranţei naţionale”? Eu asta nu cred! Din ce am văzut la televizor – iar imaginile transmise de televiziunile româneşti au fost preluate de către alte televiziuni străine – acei oameni stăteua paşnici în depozitul închiriat şi nu făceau nimic. Nu am auzit să fi fost prinşi şi arestaţi în cadrul vreunui manifestaţii neaprobate sau că au făcut scandal pe stradă. Ei doar stăteau şi poate discutau despre cât de nociv este NATO!
Însă Jandarmeria ne spune că au fost prinşi în timp ce vizionau filme tematice despre NATO şi îşi confecţionau pancarte ce conţineau lozinci anti-ANTO. Aşa, şi? E dreptul fiecăruia să facă ce vrea în casa lui! Atâta timp cât nu au părăsit perimetrul depozitului, jandarmii nu trebuiau să intervină! Dar au făcut-o şi ne-au demonstrat că în România este interzis să deţii pânză şi vopsea pentru că poţi deveni o ameninţare serioasă! Atenţie mare la acest lucru, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici!
Amintirea 4: Acoperirea media
Mii de jurnalişti au fost prezenţi la acest summit. Aşa că organizatorii s-au gândit să le ofere acestora câteva amintiri din România şi au pregătit pentru fiecare câte un rucsac ce conţinea cărţi, CD-uri despre România şi despre cultura română, filmul “4,3,2”, un stick de memorie şi încă câteva lucruri. Consider acest lucru deosebit de oportun pentru că ziariştii sunt cei care au descris pe larg evenimentul şi ţara organizatoare.
Însă atenţia la detalii s-a terminat aici. Prima sincopă a fost în ziua deschiderii oficiale a evenimentului, atunci când jurnaliştii au realizat că în centrul de presă nu găseşti nimic de mâncare. Am înţeles că la alte evenimente se asigură masa şi pentru ziarişti, dar că nu e obligatoriu. Bine, se pare că ai noştri au făcut reduceri de buget şi nu au asigurat masa. Dar atunci trebuiau să aibă măcar spirit antreprenorial şi să deschidă câteva locuri de servire a mesei, nu să se rezume la bufetul Camerei Deputaţilor!
În constrast cu foamea îndurată în timpul zilei, seara toţi jurnaliştii au fost invitaţi la o petrecere românească oferită de către domnul Bogdan Olteanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Iniţiativa a fost lăudabilă, dar rezultatul a fost sub măsura aşteptărilor. Chestionat cu privire la meniul oferit, şeful de sală a răspuns: “pui Wellington”, “văcuţă Stroganoff”. Ce mai, româneşti 100%! Dar cum petrecerea nu poate merge fără muzică, organizatorii au invitat-o pe Loredana să le cânte jurnaliştilor. Deşi am tot respectul pentru vocea ei, nu cred că în acest caz a fost cea mai bună alegere! Poate că ar fi fost mai bine dacă era invitată o cântăreaţă de muzică populară, dar oricum nu mai contează… Cert este că Loredana a interpretat (conform www.acasatv.ro) “melodii ce reprezintă un fusion excelent de muzică pop, lăutărească şi ţigănească. Artista a cântat atât piese inspirate din legăturile pe care le are de ceva vreme cu frumoasa cultură a etniei rrome, cât şi melodii originale româneşti.” Adică jurnaliştii acreditaţi au ascultat muzică lăutărească şi ţigănească într-o seară ce le-a fost prezentată drept petrecere autentică românească! Să ne mai întrebăm de ce mare parte dintre străini etichetează toţi românii ca fiind ţigani?
Concluzia:
Nimic nu poate fi mai elocvent decăt concluzia lui Stefan Bănica jr. referitoare la acest summit: “Am facut totul posibil ca ei să se simta cât mai bine, iar noi cât mai prost!”