autostradă

Cu sau fără autostrăzi private?

Decizia Guvernului de a (re)lansa construcţia de autostrăzi prin intermediul parteneriatelor public – private este lăudabilă. Cu toate acestea va trebui să avem răbdare câţiva ani – în cazul cel mai fericit – sau câţiva zeci de ani – în cazul cel mai nefericit – până când planurile actuale s-ar putea finaliza. Optimismul meu moderat relativ la această situaţie se datorează experienţelor anterioare care s-au dovedit mai puţin reuşite, din moment ce şi guvernul Boc a încercat de mai multe ori să construiască autostrăzi prin astfel de parteneriate, dar nu a reuşit. Cu toate acestea progresul unei naţiuni nu se poate face privind tot timpul înapoi şi plângând după oportunităţile ratate, deci este posibil că actualul guvern să reuşească mai mult decât guvernele anterioare.

Entuziasm există, dar entuziasm a fost şi la încercările anterioare. Nu ştiu exact cum decurg negocierile cu cei doritori să se implice în aceste proiecte, dar este posibil ca domnul ministru Dan Şova (cel care are în atribuţii construirea autostrăzilor) să reuşească să convingă parteneri români sau străini să investească în construcţia unor autostrăzi. La prima vedere nici nu ar trebui să fie atât de dificil din moment ce ţara noastră are un deficit evident de autostrăzi, din acest punct de vedere această întreprindere fiind că şi cum s-ar vinde jucării sau bomboane copiilor. Contează însă cât de bine va fi negociat contractul pentru statul român şi cât de eficientă se va dovedi din punct de vedere economic construcţia autostrăzilor.

De fapt totul se rezumă la bani. Bani pe care statul român cu siguranţă nu îi are acum şi nici nu se întrevede o schimbare de situaţie în viitorul apropiat. Aşadar statul are nevoi că un privat să găsească bani (din fonduri proprii sau din credite) pe care să îi investească în construcţia de autostrăzi, urmând ca după aceea să îi recupereze de la cei care le vor folosi. Statul român doar oferă terenul pentru construcţii şi veghează ca lucrările să fie bine efectuate şi la un cost corect. Privatul investeşte şi speră să recupereze – evident cu profit – suma investită într-un număr finit de ani prin faptul că el devine concesionar al autostrăzii pe care o va construi.

Citește mai mult

Autostrada Soarelui: obstacolele naturale din calea finalizarii ei

Am citit zilele acestea în presă despre progresul înregistrat la Autostrada Soarelui şi despre faptul că anul viitor vom avea o autostradă funcţională de la Bucureşti la Constanţa. Conform Hotnews domnul ministru Berceanu a declarat că lucrările la două dintre cele trei segmente ale ultimului tronson de autostradă încă neconstruit sunt în grafic. Pe cel de-al treilea segment se înregistrează întârzieri pe care domnul ministru încearcă să le justifice.

Domnia sa avansează drept dată de finalizare a construcţie sfârşitul anului 2011, exact bine încât lucrările de anvergură să se suprapună cu sezonul estival! Pentru a îndulci situaţia aflăm că începând de la mijlocul anului viitor putem circula pe autostrada de o singură bandă (sâc!), model perfect românesc! Despre ambuteiajele şi nervii şoferilor care vor trebui să îndure ore întregi în arşiţa dogoritoare a Bărăganului domnul ministru nu mai spune nimic.

În schimb încearcă să dea vina pe diverse motive apărute după începerea lucrărilor. Primul dintre acestea este descoperirea unui sit arheologic în calea autostrăzii, situaţie ce nu putea fi prevăzută la începutul lucrărilor şi care a determinat devierea traseului acesteia cu cinci kilometri. Domnul ministru are parţial dreptate în această privinţă pentru că înaintea începerii lucrărilor efective la autostradă au fost efectuate studii de prefezabilitate şi fezabilitate care ar fi trebuit să atenţioneze despre posibila descoperire a vestigiilor respective, având în vedere că toată zona Constanţa este încărcată de asemenea situri.

Citește mai mult