Ion Iliescu

Frica de Oprescu

La începutul campaniei electorale, candidatul Sorin Oprescu a pătimit mult. Mai întâi nu i-au fost acceptate listele de susţinători, iar apoi candidatura sa a fost contestată în instanţă de către o doamnă. În această perioadă, domnia sa a organizat o conferinţă de presă pe care a intitulat-o sugestiv “Cui îi este frică de Oprescu?” în care a înfierat grupurile de interese ce se opun candidaturii sale. Rezultatul conferinţei de presă a fost unul nesperat, nici măcar de către iniţiatorul acesteia, şi s-a materializat în compasiunea pe care a simţit-o electoratul faţă de încercările grele la care este supus candidatul.

M-am tot întrebat de atunci şi până seara trecută cui îi era la acel moment aşa de frică de Oprescu? Probabil celorlalţi candidaţi, mai puţin Vasile Blaga, pe care îl puteam exclude din start deoarece toate sondajele de opinie îl considerau favorit pentru câştigarea fotoliului de primar sau, dacă nu, măcar favorit să intre în turul doi al alegerilor locale. Ba, mai mult, bursa zvonurilor preconiza un eşec total al candidaţilor Oprescu şi Diaconescu pe seama împărţirii electoratului fidel PSD între cei doi. Deci tot răul era spre binele candidatului Blaga. Rămâneau aşadar ceilalţi candidaţi care se vedeau puşi în imposibilitatea de a prinde turul doi!

Răspunsul la întrebarea mea a venit pe neaşteptate seara trecută când am urmărit emisiunea ce l-a avut ca invitat pe domnul preşedinte Băsescu la postul Realitatea TV. Recunosc că nu am avut răbdare să urmăresc toată emisiunea, dar am prins ideile importante care au fost vehiculate pe parcursul ei. Mă aşteptam ca domnul preşedinte să îi facă anti-campanie candidatului Oprescu şi să îl laude puţin pe “buldogul” Blaga, dar am rămas total suprins de atitudinea avută de Băsescu, total neconforma cu poziţia de şef de stat. Din experienţele anterioare – vezi alegerile pentru Parlamentul European – era de aşteptat ca domnul preşedinte să nu fie imparţial, dar, în niciun caz, nu mă aşteptam să fie atât de acid şi de înverşunat. Am avut la un moment dat impresia că domnul Băsescu se comportă ca şi cum dumnealui ar fi în luptă în turul doi cu Sorin Oprescu, şi nu Vasile Blaga! Aşa că m-am întrebat iarăşi: să îi fie frică lui Băsescu de Oprescu?

Citește mai mult

Săraca Justiţie orfană

Justiţia în România are două mari probleme: după ce că este oarbă, mai nou este şi orfană! De ce orfană? Pentru că nu mai are nici părinţi! A trecut mai mult de o lună de zile decând fostul ministru al justiţiei şi-a prezentat demisia în urma implicării domniei sale într-un scandal economic. De atunci nimeni nu s-a mai interesat de săracul copil orfan! Au venit sărbătorile de iarnă şi toată lumea aştepta numirea unui nou ministru drept cadou de Crăciun pentru Justiţie. Din păcate, Moş Crăciun a uitat de săracul copil orfan…

După ce sărbătorile de iarnă au trecut, domnul prim-ministru Tăriceanu o nominalizează pentru această funcţie pe doamna Norica Nicolai. În această situaţie era de aşteptat ca justiţia să îşi primească noul părinte în câteva zile, maxim o săptămâna! Însă domnul preşedinte Băsescu nu a fost de acord cu această numire. Aşa că a început un nou scandal! Era de aşteptat întrucât în cei aproape patru ani de mandat scandalurile între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni s-au ţinut lanţ!

Sunt de părere că situaţia este abordată greşit de către ambele părţi! În primul rând domnul Prim-Ministru nu trebuia să o nominalizeze pe doamna Nicolai pentru această funcţie. Este evident pentru toată lumea că după întâmplarea nefericită în care a fost implicată nepoata domniei sale, credibilitatea doamnei senator a scăzut dramatic, atingând cote de avarie! Probabil că, în alt stat decât România, doamnă Nicolai şi-ar fi prezentat demisia din toate funcţiile publice pe care le deţine în urmă unui asemenea întâmplări. Dar nu şi în România! Ba, mai mult, dumneaei este aleasă ulterior vicepreşedinte al Senatului şi acum nominalizată pentru funcţia de ministru al justiţiei!

Citește mai mult

De vorba cu Ion Iliescu

” – Domnule Iliescu, ati fost presedinte al Romaniei opt ani… – Nu, draga, eu am fost presedinte unsprezece ani!”. In sala se observa zambete pe fetele celor prezenti. Aceasta este una dintre replicile pe care le-am auzit saptamana trecuta cand am avut ocazia sa il intalnesc pe fostul presedinte al Romaniei, domnul Ion Iliescu. Personal doream sa il cunosc pe dumnealui de mai mult timp, insa am ratat ocaziile ivite anterior. Asa ca am acceptat imediat invitatia celor de la asociatia “Voluntari pentru Idei si Proiecte” imediat ce am aflat ca una dintre intalnirile din cadrul Scolii de vara “Romania Secolului XXI” va fi cu Ion Iliescu.

Voi incepe aceasta relatare afirmand ca discutia avuta a fost cu totul diferita de ceea ce imi inchipuiam eu ca va fi. Este clar de la inceput ca domnul Iliescu este o figura remarcanta a politicii romanesti, dar dumnealui face parte dintr-o generatie de politicieni care nu isi mai poate imprima amprenta asupra viitorului Romaniei. Se poate spune ca este unul dintre ultimii supravietuitori ai grupului de politicieni ai anilor ’90, grup aparut imediat dupa Revolutia din 1989.

Prima impresie pe care am avut-o a fost ca varsta si eroziunea politica si-au spus cuvantul, iar domnul Iliescu nu mai este acel magnet care atragea masele in anul 1990 (a primit 85% din voturi), in 1992 si in 2000. Desi parea ca se simte in largul lui in mijlocul unui grup eterogen de tineri (dintre care o mare parte au simpatii declarate de dreapta), domnul Iliescu nu a reusit sa convinga auditoriul prin cele spuse in cadrul intalnirii. Probabil nici nu a dorit prea mult acest lucru. Nu cred ca a venit cu gandul sa isi faca adepti din randul generatiei tinere. Deja pare ca nu mai este interesat de activitatea politica decat pentru a da sfaturi celor mai tineri.

Citește mai mult