Reflectii rutiere

Ca in orice tara civilizata si in Romania exista un numar de telefon special pentru situatii de urgenta. Desigur este o enigma pentru toti de ce Politia, Pompierii sau Salvarea raspundeau pana acum cateva luni la numere de telefon diferite, dar am asteptat cu nerabdare mijlocul acestui an decand avem un numar unic pentru urgente: 112.

Dar nu acesta este subiectul principal al acestei relatari. Problema abordata este lipsa de bun simt al unora (mai bine spus marlania acestora) care nu respecta nici cele mai elementare norme de etica atunci cand se afla pe drumurile publice.

Eu posed permis de conducere din octombrie 2000 si spre fericirea (sau nefericirea) mea conduc un Matiz. Departe de mine gandul sa fac reclama mascata acestui tip de autovehicul, dar, dupa parerea mea , este unul dintre cele mai reusite modele de la Daewoo si, pe deasupra, consuma putin in mediul urban.

Continuă lectura Reflectii rutiere

Caile odoriFerate Romane

Initial m-am hotarat sa scriu un articol despre cum se circula cu trenul in Romania. Stiti si voi cum anume se face acest lucru. Dar, inainte sa ma apuc de scris, am gasit un articol publicat in „Romania Libera”, marti 3 octombrie 2006, intitulat „Personalul 5021 – o bomba ecologica via Bucuresti”.

Autoarea, doamna Camelia Popa, descrie foarte, foarte fidel cum anume se calatoreste de la Bucuresti la Ploiesti in anul 2006. Incredibil, dar inca nu exista nici o toaleta functionala intr-un tren care parcurge mai putin de 60 de KM in mai mult de 1 ora!

Va las pe voi sa decideti daca merita sau nu sa intram in Europa cu asemena trenuri. In continuare voi reproduce o parte din articolul despre care am vorbit…

Personalul 5021, care pleaca zilnic din Bucuresti, Gara de Nord, la ora 7.53 si ajunge in Ploiesti Sud la 9.11, poate fi considerat, fara nici o exagerare, un tren horror, care ar putea face sa paleasca de rusine pana si autoritatile feroviare dintr-o tara a lumii a treia. Calatorind ieri cu acest tren, am constatat cu stupoare ca multe dintre WC-urile defecte se revarsa pe holuri si in compartimente, mutand din loc nasurile zecilor de calatori care nu s-au gandit ca au nevoie de masti de gaze pentru un simplu drum pe caile ferate romane.

Continuarea articolulul preluat din „Romania Libera” poate fi gasita <<aici>>.

Drum bun!

Cersetoria si francofonia

Saptamana aceasta a avut loc la Bucuresti cea de-a XI-a intalnire a tarilor francofone. Evident ca agitatia a fost mare si inghesuiala a fost pe masura. In aceste conditii, pentru a nu perturba in nici un fel desfasurarea evenimentului, politia comunitara s-a ocupat de „cosmetizarea” faunei Bucurestiului, in special in zona centrala. Au fost luati de pe strada toti cersetorii cunoscuti si au fost relocati spre periferie. Evident ca aceasta solutie a fost doar de moment. Probabil cersetorii se vor intoarce saptamana viitoare, daca nu s-au intors deja…

Romania nu a stiut si nu va sti niciodata cum anume sa rezolve aceasta problema. In ultimii cativa ani numarul cersetorilor a crescut exponential. Probabil saracia si nivelul de trai foarte scazut sunt cauzele principale. Insa problema nu sta in numarul cersetorilor ci in varsta acestora. Daca pana acum cativa ani doar batranii si copii strazii intindeau mana dupa niste maruntis, acum am ajuns ca media varstei celor care cersesc sa fie undeva in jur de 25 de ani.

Problema sociala se acutizeaza in acest fel. Copii strazii de mai ieri sunt acum tinerii strazii. Au acum in jur de 25-30 de ani, n-au nici un fel de viitor in viata, stau in canale si se drogheaza cu aurolac. Acestia devin victime sigure ale retelelor bine organizate de cersetori. Apoi devin la randul lor parinti. Si vor folosi acei copii care vor fi tarati la propriu prin metrou si prin autobuze ca sa invete „cum anume se face un ban”. Ideea este ca , pentru societate in asamblu, faptul ca acei copii invata ca banii se fac apeland la mila altora este un lucru foarte nociv. Acesti copii percep munca in adevaratul ei sens drept un lucru destul de daunator si care nu face nici un fel de placere. Si , in definitiv, este mai usor sa ceri si sa primesti bani decat sa te spetesti muncind.

Continuă lectura Cersetoria si francofonia

Corporatist vs. Multinationalist

Saptamana trecuta am primit un e-mail ce reproducea un articol de pe site-ul „Resursa de Fun” („http://www.resursadefun.ro/povestiri/pov_noi-corporatistul-de-bucuresti”) despre „Corporatistul de Bucuresti”. Din cate stiu eu, acest pamflet este scris de un autor necunoscut, dar se poate sa ma insel. Oricum pe rdf.ro nu este scris numele autorului.

Dupa ce am citit acest e-mail, am prezentat si parerea mea unui grup de prieteni. Va reproduc si voua discutia:

Mesajul meu initial era:

” Ideea este ca acest pamflet incrimineaza acea atitudine a unor conationali de ai nostri care nu prea au „dupa ce sa bea apa”, dar vor sa para foarte importanti. Nu neaparat a celor care au spirit de antreprenor in ei si vor sa isi deschida o afacere. Ma refer mai mult la cei care au un serviciu prapadit, dar ei sunt „mari” (manageri cum se zicea in articol), dar ar putea sa fie „si mai mari” daca, din pacate, „promovarea nu s-ar face pe pile” si , din cauza asta, ei nu prind niciodata un loc mai sus.

Eu am vazut in acest pamflet pe acel individ „ass-licker” care ar face orice sa intre pe sub pielea sefului si sa mai creasca putin, acea scursura de om care pare ca iti e prieten si te face pe la spate cu prima ocazie. Si, evident ca trebuie sa fie foarte important in cercul de apropiati ( foarte restrans, de altfel, gratie comportamentului sau) si / sau la serviciu ca sa fie (re)cunoscut si apoi urcat in scara ierarhica. Atunci el apeleaza la „romgleza” la „Extraordinar! ” atunci cand nu stie despre ce este vorba si la alte si alte chestii, asa cum e prezentat in articol…

Continuă lectura Corporatist vs. Multinationalist

RATB-ul, claustrofobia si istoria Romaniei

Sambata dimineata, la ora 9, mare tam-tam. Locul desfasurarii: Piata Presei Libere. Participanti : domnul primar Videanu, domnul director RATB, alti importanti oaspeti. Motivul care l-a determinat pe „Primarul care FACE” (zgarie-nori in Piata Revolutiei – n. a.) sa se trezeasca de dimineata este incununarea unei noi afaceri de succes a Primariei Capitalei.

In aceasta zi cu soare si cu putini nori se dau in folosinta primele autobuze din seria de Mercedes-uri cumparate de dl. Videanu. Domnul primar este mandru de achizitia facuta si le transmite bucurestenilor ca de acum incolo se va circula civilizat cu mijloacele de transport in comun. Adica pana acum, am circulat „ca vitele” in vechile autobuze DAF. Ne trebuiau Mercedes. Deh, tichia de margaritar…

Domnul primar nu uita sa ne spuna si alte lucruri: aceste noi autobuze sunt la standarde europene, au platforma foarte jos si se poate urca foarte usor cu un carut cu rotile sau cu un carucior pentru copii, au sistem modern de afisaj, o voce de doamna care anunta la fiecare statie numele acesteia si care este statia urmatoare. Ba, in plus, nu poti asculta radioul linistit pentru ca anunta si toate liniile cu care se face legatura la urmatoarea statie.

Continuă lectura RATB-ul, claustrofobia si istoria Romaniei

Traim intr-o tara de prosti

Intotdeauna am fost de parere ca Romania este o tara aparte, daca nu chiar speciala… Acum sunt convins ca este sigur tara in care toata lumea face ce vrea, cand vrea si cum vrea fara sa fie atins de lege intr-un fel…

Ca mare parte din romani, si eu stau intr-un apartament de bloc construit de comunisti, asa ca am ocazia sa cunosc mare parte din „fauna” Bucurestiului. Insa nu credeam nicioadata ca voi ajunge sa stau la masa in bucatarie si sa imi fie frica ca voi ajunge la vecinul meu de la nivelul inferior in casa.

Sa va povestesc ce mi s-a intamplat: ieri vecinul cu pricina se hotaraste sa isi monteze spoturi in bucatarie. Nimic anormal pana aici. Probabil cei mai multi dintre noi s-ar fi gandit sa monteze un plafon fals din rigips si sa monteze spoturile in acel plafon. Dar nu, el e de alta parere… Ce-ar fi daca ar da niste gauri in plafon si sa monteze spoturile in ele? Ce conteaza ca inaltimea spoturilor determina gaurirea plafonului foarte mult, asa ca aprope ajunge la mine in casa? Daca vrem sa fie frumos la el in bucatarie, eu trebuie sa ma supun si sa las placa de beton pe care se afla apartamentul meu la mana lui, asa, doar ca sa o gaureasca…

Continuă lectura Traim intr-o tara de prosti